Familiile dezorganizate, anturajul şi sărăcia sunt principalele elemente care contribuie la traficarea şi exploatarea sexuală a copiilor, potrivit unui studiu realizat, în Bucureşti, de Organizaţia "Salvaţi Copiii" şi dat astăzi publicităţii.
Potrivit studiului, majoritatea persoanelor implicate în sexul comercial provin din familii destrămate, cu părinţi despărţiţi şi recăsătoriţi de mai multe ori, taţi vitregi alcoolici sau consumatori de alcool care abuzează fizic şi sexual de copil.
În peste jumătate dintre cazurile analizate, situaţia este amplificată de numărul mare de copii din familie şi de climatul familial bazat pe neglijare şi indiferenţă faţă de copil.
Rezultatele sondajului au evidenţiat că 86 la sută dintre eleve au auzit despre minore care practică sexul comercial sau au fost racolate şi forţate să se prostitueze. Elevele consideră că principalele cauze, care fac ca minorele să ajungă să se prostitueze, ţin de familie, de anturaj şi influenţa grupurilor de prieteni, precum şi de abilitatea proxeneţilor în ademeni minorele.
"Doar 14 la sută dintre eleve cred că minorele ajung să se prostitueze pentru că aşa doresc ele", potrivit studiului. Ancheta sociologică a mai arătat că nouă la sută dintre ele au fost acostate pe stradă pentru întreţinerea de relaţii sexuale pentru bani, opt la sută au
declarat că au văzut adulţi făcând sex (în afara filmelor), iar şapte la sută susţin că li s-a cerut să se dezbrace în faţa cuiva.
De asemenea, 18 la sută dintre elevele chestionate au declarat că li se vorbeşte urât acasă, 17 la sută că nu merg acasă de teamă să nu fie pedepsite, iar opt la sută au recunoscut că au locuit la o prietenă sau rudă, pentru o perioadă mai mare de timp, pentru că nu doreau să stea cu părinţii.
Peste jumătate dintre adolescentele intervievate au declarat că au început să se prostitueze de la vârste mai mici de 18 ani, trei dintre ele având chiar sub 15 ani.
Cercetarea în rândul populaţiei demonstrează că notorietatea fenomenului prostituţiei infantile este foarte ridicată, 90 la sută din populaţia investigată declarând că a auzit de minore care se prostituează.
Modalităţi de racolare
Iniţiatorii au identificat cinci moduri de racolare a tinerelor: minora este furată, sechestrată şi obligată să se prostitueze de membrii unor clanuri; fuge de acasă după ce a fost supusă unor abuzuri fizice sau sexuale de către un membru al familiei; a fost implicată deliberat în prostituţie de către părinţi sau de către persoanele în grija cărora se află, pentru obţinerea de bani; pleacă de acasă, din diverse motive, la prietene care sunt implicate în prostituţie sau pleacă de acasă într-o altă localitate, de obicei un oraş mare, şi ajunge în stradă.
În ceea ce priveşte starea de spirit a practicantelor sexului comercial, specialiştii susţin că acestea au sentimentul de culpabilitate pentru activitatea pe care o desfăşoară.
"Toate persoanele intervievate consideră că ceea ce fac nu este un lucru bun, este o treabă foarte periculoasă şi riscantă din cauza abuzurilor de orice natură la care poţi fi supus oricând. Starea lor de spirit este dominată de sentimente de teamă atât pentru prezent, cât şi pentru viitor. Trăiesc permanent sentimente de umilire şi înjosire şi de aceea caută să se ascundă de lume şi nu-şi pot face prieteni", se arată în studiu. Combaterea exploatării sexuale
Pe baza datelor înregistrate, specialiştii au formulat un set de propuneri şi recomandări, atît pentru prevenirea şi combaterea acestui fenoment, cît şi pentru crearea unor mecanisme de reintegrare socială a copiilor exploataţi sexual.
Pentru combaterea prostituţiei infantile, 44 la sută din repondenţi crede că este necesară creşterea nivelului de educaţie specifică în şcoală şi familie, în paralel cu intensificarea supravegherii adolescentelor în familie şi şcoală. Iniţiatorii studiului au făcut şi o serie de recomadări care se referă la campanii de informare, atenţionare şi prevenire asupra abuzului sexual al copilului şi prostituţiei, extinderea numărului şi ariei de acţiune a raziilor pentru depistarea a minorelor exploatate sexual, acordarea de servicii de reabilitare şi, ulterior, realizarea de controale periodice privind situaţia acesteia, precum şi perfecţionarea sistemului de înregistrare şi monitorizare a cazurilor de exploatare sexuală infantilă şi includerea.
De asemenea, "Salvaţi copiii" consideră necesară înfiinţarea de Centre de Urgenţă pentru Copilul Abuzat, Neglijat, Exploatat în toate judeţele. Potrivit directorului Direcţiei de Monitorizare din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copiilor, Elena Tudor, minorii victime ale traficului beneficiază de servicii specializate în cadrul unor centre de tranzit, la nivel naţional existând până acum 12 astfel de centre. Eşantionare Investigaţia cantitativă a cuprins anchete sociologice cu chestionar standardizat în rândul elevelor din grupa de vîrstă 13-18 ani, vîrstă considerată cu grad ridicat de risc pentru fenomenul studiat, precum şi o cercetare care a cuprins 300 de persoane de 18 ani şi peste din gospodării ale populaţiei din toate sectoarele capitalei.
Ancheta sociologică a cuprins 505 eleve din clasele VIII - XII, de la şapte licee din sectorul 1 al Capitalei şi a arătat că din numărul total al persoanelor chestionate, 73 la sută consideră că părinţii lor sunt interesaţi de ceea ce fac ele, doar 37 la sută apreciind că părinţii le înţeleg nevoile, dorinţele şi plăcerile în mare măsură. De asemenea, aproape jumătate dintre eleve cred că părinţii le înţeleg nevoile şi dorinţele doar într-o oarecare măsură, iar una din zece consideră că sunt înţelese într-o mică măsură.
(17:30)