Atenție, elevi și părinți! Vești noi de la Ministerul Educației privitoare la Simularea Evaluării Naționale

Elevii de la clasele a VII-a și a VIII-a vor susține Simularea pentru Evaluarea Națională pe data de 11 martie 2019. Materia care trebuie parcursă a fost stabilită încă din 2014 de către Ministerul Educației. În premieră, anul acesta susțin Simularea EN și elevii de la clasa a VII-a. Ministerul Educației a publicat materia pe care elevii trebuie să o pregătească.

Redăm conținutul programei pentru Simularea Evaluării Naționale: 

CLASA A VII-A

 

Conținuturi asociate competenței specifice 

1.1 – Dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date:

  • idei principale, idei secundare;
  • moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog);
  • structuri în textele epice (logica acţiunii, timp, spaţiu, modalităţi de caracterizare a personajelor, naratorul);
  • subiectul operei literare, momentele subiectului;
  • procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, comparaţia, enumeraţia, repetiţia, epitetul, antiteza, metafora);
  • elemente de versificaţie (măsura, rima, versul, strofa);
  • trăsăturile specifice genului epic și liric în opere literare studiate sau în texte la prima vedere;
  • trăsături ale speciilor literare: basmul popular, pastelul, fabula, doina populară;
  • texte literare (populare şi culte – aparținând diverselor genuri şi specii);
  • texte nonliterare.

1.2 – Sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi punctuației

  • arhaisme, regionalisme; cuvinte derivate, compuse sau obţinute prin schimbarea valorii gramaticale /conversiune;
  • categorii semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; construcții pleonastice; sensurile cuvintelor în contexte diferite;
  • mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale/conversiunea), familia lexicală;
  • ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat;
  • despărțirea cuvintelor în silabe;
  • semne de punctuație: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima, punctul şi virgula, linia de pauză;
  • semne ortografice: cratima, punctul;
  • valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lexical şi morfosintactic) într-un text dat;
  • elemente de limbă şi de stil în textul literar; figurile de stil, versificația;
  • categorii morfologice specifice părților de vorbire (conform programelor școlare pentru clasele a V-a – a VII-a):
  1. părțile de vorbire flexibile – verbul, substantivul, articolul, pronumele (pronumele personal, pronumele personal de politețe, pronumele reflexiv, pronumele posesiv și adjectivul pronominal posesiv, pronumele demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ), numeralul (cardinal și ordinal), adjectivul
  2. părțile de vorbire neflexibile – adverbul (de loc, de timp, de mod), prepoziția, conjuncția, interjecția; relații şi funcții sintactice;
  • elemente de sintaxă a propoziției (probleme de acord; funcții sintactice; propoziția regentă, elementul regent; relații sintactice; topică şi punctuație; valori stilistice ale folosirii acestora în textul dat);

2.1 – redactarea diverselor texte, cu scopuri şi destinaţii diverse, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă

  • elemente de redactare a unor compuneri pe o anumită temă/urmărind un plan dat sau conceput de elev; părţile componente ale unei compuneri; structurarea detaliilor în jurul ideii principale; dispunerea în pagină a diverselor texte; scrierea îngrijită, lizibilă şi corectă;
  • redactarea unor texte reflexive şi imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural; evidenţierea unor trăsături ale unui obiect (peisaj, operă de artă, persoană) într-o descriere;
  • redactarea unor scurte naraţiuni; continuarea unor dialoguri;
  • redactarea unor compuneri având ca suport texte literare studiate sau la prima vedere – rezumat, caracterizare de personaj;
  • prezentarea unui punct de vedere asupra unor secvenţe din texte la prima vedere, pe baza unor cerinţe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare, figurile de stil studiate, elemente de versificaţie etc.);
  • aprecieri personale referitoare la fragmente din textele studiate sau la prima vedere.

2.2 – Utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de lexic şi de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie

  • elemente de lexic studiate în clasele V – VII;
  • aplicarea corectă a cunoştinţelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă;
  • folosirea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul propoziţiei şi al frazei (coordonare, subordonare);
  • enunţul, fraza, părţi de propoziţie studiate – predicatul, subiectul, atributul, complementul direct, complementul indirect, complementele circumstanțiale (de loc, de timp, de mod).

CLASA A VIII-A

 

Pentru elevii de clasa a VIII-a care susțin Simularea Evaluării Naționale la Limba și literatura română pe 11 martie 2019, programa de examen este aceasta stabilită în 2015, din care sunt exceptate de către ministerul Educației următoarele:

  • procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: alegoria) – conținut asociat competenței specifice 1.1;
  • trăsături specifice genului dramatic în opere literare studiate sau în texte la prima vedere – conţinuturi asociate competenţei specifice 1.1;
  • trăsături ale speciilor literare: romanul, balada populară – conţinuturi asociate competenţei specifice 1.1;
  • complemente circumstanțiale și propoziții subordonate circumstanțiale corespunzătoare (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, condiţională, concesivă, consecutivă) – conținuturi asociate competenței specifice 2.2