Evenimentul Zilei > Social > Minerii, gropari pentru colegii morţi
Minerii, gropari pentru colegii morţi

Minerii, gropari pentru colegii morţi

Patru dintre ortacii decedaţi au fost înmormântaţi ieri în cimitirele din Petrila şi Petroşani. Ortacii care au scăpat de explozie s-au transformat, pentru o zi, în ciocli.

Patru dintre ortacii care au murit în explozia de sâmbătă s-au reîntors ieri în pământ, la cimitirele din Petrila şi Petroşani, fiind conduşi pe ultimul drum de mii de oameni. La ora 11.00, sirenele de la mine, precum şi cele ale pompierilor militari au sunat prelung, după care a urmat un moment de reculegere. „Sunt pensionar miner, dar nu i-am cunoscut pe cei patru. Poate i-am văzut pe străzi vreodată. Dar asta nu contează. Contează că erau copii tineri“, spune, cu tristeţe, un bătrân pe care l-am întâlnit la capela din Petrila.

Primul coborât în groapă a fost Vasile Stroian. Avea 38 de ani. „Uită-te cât era de tânăr!“, şopteau cei care ajungeau la căpătâiul lui, acolo unde familia nu mai avea puterea să-şi strige durerea. Faţa minerului era arsă şi toată lumea îl privea cu lacrimi în ochi. „E atât de trist. Până ieri am lucrat cu ei, şi acum…“, ofta un bărbat nebărbierit. Apoi a fost îngropat Alecsa Marcel Alin, cel care, în urmă cu o săptă- mână, lua locul întâi la concursul naţional de salvare minieră.

După-amiază au fost îngropaţi în cimitirul central din Petroşani inginerul Doru Holingher, 39 de ani, şi minerul-student Adrian Măţan, 27 de ani.

Condoleanţe de la Sarkozy

Ultimii patru mineri morţi în explozia de sâmbătă seara au fost scoşi ieri după-masă din subteran, după o operaţiune care a durat patru ore. Este vorba despre Iosif Brad, inginer-şef de producţie, Silviu Moş, miner şef de schimb, Cristian Şipoş, miner, şi Trandafir Vişan, adjunct-şef de sector.

Potrivit şefului de la Inspectoratul Teritorial de Muncă Petroş ani, Ileana Bodea, expertiza tehnică pentru determinarea cauzelor care au stat la baza deflagraţiei se va face în baza probelor ce vor fi adunate din subteran.

Printre cei care şi-au exprimat solidaritatea cu familiile victimelor din accidentul de la Petrila s-a numărat şi preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy. Liderul de la Élysée l-a rugat pe Traian Băsescu să transmită „sincere condoleanţe familiilor şi apropiaţilor victimelor“.

FĂRĂ IEŞIRE

„Dacă nu intrăm în mină, ce altceva să facem?“

Gropile minerilor decedaţi în accidentul de la Petrila au fost săpate tot de fraţii de mină. E un obicei, în semn de respect, spun ortacii. Aşa se face că, prin Valea Jiului, când mor mineri, colegii de subteran se transformă, ca într-un ritual ciudat, în ciocli şi gropari. „Măcar atâta să mai facem“, spun trişti oamenii.

„Erau colegii noştri, fraţii noştri“

În groapa lui Vasile Stroian, una dintre victimele accidentului de sâmbătă, vreo patru ortaci dau la lopată. Îmbrăcat în „uniforma“ de mină, minerul Adi cară piatră. O duce cu greu în braţe până la buza mormântului. E un tip mărunţel, dar îl ţin picioarele să treacă încărcat aşa printre cruci, multe cruci, tot ale unor foşti colegi, prin cimitirul din Petrila. Un cimitir care te întâmpină de cum intri în localitate, de zici că moartea e în fiecare clipă invitată pe-aici.

Adi are vreo 30 de ani, nevastă şi ceva noroc, crede el. Asta pentru că era şi el în sâmbăta blestemată în mină, când a explodat. „Dar la alt număr“, spune minerul. Arată spre mormântul deschis. „Dacă eram în altă parte, acum eram şi eu acolo“. A avut însă zile şi a scăpat. O fi avut noroc, dar ăsta nu e chiar prilej de sărbătoare. Pentru că Adi i-a cunoscut bine pe toţi cei care au murit. Şi pe Stroian, şi pe Alexa, şi pe Holingher, pe toată lumea. „Şi gropile astea le-am făcut noi“, spune minerul. „Erau colegii noştri, fraţii noştri, schimbul nostru. Bine, săracii, ei ca ei, dar ăilalţi care sunt tot în mină… Sau băiatul ăla de 27 de ani, student şi mai trebuia să se şi însoare. Aia nenorocire!“.

„Pompe funebre“ la mină

În zilele de după accidente, singurele activităţi ce par a avea loc la mină, pe lângă cele de salvare, sunt de pregătire a îngropăciunii. Sosesc des maşini din care dau să cadă coroane funerare, iar pe la sindicat se fac aranjamente pentru cele necesare înmormântărilor. Mai e zgomot pe la tâmplărie, unde minerii taie scânduri şi bârne de lemn care să susţină groapa.

De tâmplăria asta funerară s-a ocupat şi minerul Jean. Nu e chiar domeniul lui, zice bărbatul, el e lucrător la aeraj. Dar el şi echipa lui au tăiat toate scândurile astea, „poduri“, cum le zice el. Jean povesteşte trist că nu e la prima îngropăciune a unui „frate“ de mină. S-a întâmplat şi în trecut şi-o să se mai întâmple cu siguranţă. „Dar aici, la Petrila, nu este altceva decât mina asta, n-ai unde să te duci altundeva“, spune bărbatul.

Pe lângă cimitir, cu câteva ore înainte de înmormântare, Adi nu pare trist. Doar ocupat. Şi, din câte zice, poate şi un pic resemnat cu viaţa de prin Valea Jiului. Se moare la mină, o ştiu şi Adi, şi Jean, şi toţi de acolo, ca o lecţie învăţată. Dar Adi ştie şi că asta n-o să-l ţină departe de subteran. „Dacă nu intrăm în mină, ce altceva să facem? Ce punem pe masă? Unde să mă duc?“, spune el supărat. „Să mă duc să-i dau în cap lu’ colegu’? Mai bine îi iau femeia!“, încearcă o glumă minerul. Dar nimeni nu râde din toată inima. (Andrei Udişteanu)

ÎN STARE CRITICĂ

„Pacienţii au arsuri pulmonare serioase“

Şase dintre cei opt mineri internaţi la Spitalul Floreasca şi la Spitalul de Arşi din Capitală sunt în continuare în stare critică. Unul dintre minerii grav răniţi, cu arsuri pe 80% din corp, a fost operat ieri. „Am apelat la transplantul de piele, dar aceasta este o soluţie temporară. Rănile provocate de arsuri au fost curăţate şi acoperite cu grefe din banca de piele, însă ne pun probleme leziunile asociate. Pacienţii au arsuri ale căilor respiratorii şi arsuri pulmonare serioase“, a declarat doctorul Cristian Niţescu, director medical la Spitalul de Arşi. Singurul pacient cu şanse de supravieţuire ar putea fi externat peste o săptămână. Doi dintre minerii internaţi la Floreasca sunt în stare critică. „Sunt pansaţi zilnic, în condiţii sterile. În restul timpului, sunt ţinuţi sub alveole speciale pentru a-i proteja de orice microbi“, a declarat managerul spitalului, Claudiu Turculeţ. (Mihaela Năftănăilă)

GAZ UCIGAŞ

Avertismentele geologilor au fost ignorate

Gazul metan acumulat în minele Văii Jiului ar fi făcut mult mai puţine victime dacă autorită- ţile ar fi depus minime eforturi pentru a respecta indicaţiile specialiş tilor, susţine Tudor Rusu, cel care, timp de aproximativ 40 de ani, a lucrat ca geolog în această zonă.

Acesta spune că la săparea galeriilor nu s-a ţinut cont de localizarea zonelor prin care pătrunde gazul. „Au fost în jur de 60 de geologi care s-au ocupat de această problemă. Datele strânse de noi n-au ajuns însă la proiectanţii minelor pentru că nu s-a făcut o minimă investiţie în acest scop“, arată Tudor Rusu, acum în vârstă de 81 de ani.

O lucrare ca un semnal de alarmă

După 1955, Rusu a participat la peste 2.000 de sondaje de explorare efectuate de la suprafaţă. Rezultatele sunt cuprinse în lucrarea sa, „Monografia Geologică- Economică a Bazinului Carbonifer Petroşani (Valea Jiului)“, ce conţine un capitol despre condiţiile de zăcământ ale metanului şi prognoza lui. Este prima lucrare care abordează problema metanului pe întreg ansamblul bazinului din Valea Jiului.

Preocuparea lui ajunsese, la un moment dat, să pară nostimă pentru unii, care întrebau: „Rusu? Rusu e ăla cu gazul metan…“. Ştia însă că nu-i de glumă cu asta şi că sondele nu sunt învăţate să mintă. Echipa de specialişti ajunsese să ştie, prin teste la faţa locului, adâncimile precise la care se găseşte gazul la fiecare exploatare în parte: Lupeni – 194 metri, Paroşeni – 150 de metri, şi Livezeni – 570-580 de metri. Lucrarea geologului Rusu n-a fost însă publicată niciodată. O muncă periculoasă, care era emoţie până să devină calcul rece, apoi o înşiruire de cifre, într-un tabel. Iar harta de prognoză a metanului în reţeaua de foraje, întocmită pe baza respectivelor cifre, este unul dintre elementele care ar salva vieţi dacă ar fi folosită cum trebuie şi de cine trebuie – subliniază Tudor Rusu.

„Se impune o mare atenţie în procesul de exploatare şi, în al doilea rând, un program special de cercetare complexă geologicominieră, pentru a descifra tectonica de detaliu a fiecărui bloc de exploatare, respectiv a spaţiilor pe unde ar staţiona şi migra metanul“, scrie în monografie.

Presiunea metanului, cauză a accidentelor

Potrivit datelor furnizate de Institutul de Cercetări pentru Securitatea Minieră Petroşani, bazinul carbonifer Petroşani are un conţinut de metan cuprins între 10 şi 15 metri cubi la tona de cărbune.

Densitatea mică a acestui gaz şi puterea lui mare de ascensiune fac ca acesta să se ridice foarte repede prin fracturile din scoarţa terestră. „Aceste spaţii sub presiunea metanului devin periculoase la traversarea forajelor şi în special a lucrărilor miniere, care provoacă acele erupţii cunoscute cu victime“, arată specialistul. (Vlad Odobescu)


EXPERIENŢĂ. Geologul Tudor Rusu a lucrat timp de 40 de ani în Valea Jiului



VERDICT

„Lacună de cunoaştere a zonei miniere“

„Întreprinzătorii“ care au venit cu un proiect de valorificare economică a gazului metan din Valea Jiului sunt „liniştiţi“ de geologul Tudor Rusu: cantităţile sunt mici, suficiente însă „să ne creeze nouă nenorocirile bine-cunoscute prin exploziile care au avut loc, cu victime omeneşti şi pagube materiale“, arată el. „Această «iniţiativă» de exploatare a metanului reprezintă o lacună de cunoaş tere a zonei miniere din partea cadrelor de conducere, depăşită doar de o altă intenţie, la fel de bizară, întreprinsă în anii 1964-1966. La acel moment, diletanţi ai vremii au conceput şi un proiect pentru prospectarea şi exploatarea unei «bombe de petrol» de sub zăcământul de cărbune (…). S-au executat atunci foraje la Bărbăteni şi Livezeni, care au infirmat, bineînţeles, prezenţa petrolului, confirmând nivelul superficial de pregătire profesională a iniţiatorilor“, consideră Tudor Rusu.

AUTOAPĂRARE

Liderul sindical ameninţat cu moartea şi-a cumpărat un pistol cu gaze

Marian Holban, preşedintele executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ), şi-a cumpărat un pistol cu gaze, pentru autoapărare, după ce a primit zilele trecute amenin- ţări cu moartea. „Am armă, trebuie să mă apăr şi eu. Mi-e frică pentru mine şi pentru familia mea“, ne-a declarat Holban. Cu o zi în urmă, el declarase pentru EVZ că a primit ameninţări cu moartea după ce a vorbit despre afacerile şefilor din minerit şi ale liderilor de sindicat.

„Vor schimbarea mea“

Mai mult, spune Holban, acum se vrea înlăturarea sa de la conducerea ligii. Luni, preşedintele Zoltan Lacataş a încercat acest lucru, în cadrul unei şedinţe extraordinare a LSMVJ. Dar e nevoie de un congres extraordinar, care va avea loc pe 26 noiembrie. „Va fi numită o nouă conducere la sindicate. Vor schimbarea mea din funcţie şi înlăturarea din sindicat. De aceea ţin congresul acum, şi nu în februarie“, a dezvăluit Holban.

Deocamdată, i s-a interzis să mai vorbească în numele sindicatului. „Oricum, eu nu mai candidez, nu mai vreau să aud de sindicat. Vreau să ies din această structură cât mai urgent. Mi s-a pus pumnul în gură. Lacataş probabil că a făcut pact cu directorii din CNH ca să-l ajute să mă înlăture pe mine, iar, la schimb, sindicatele să-i ajute la alegeri“, a precizat Holban. Lacataş nu a făcut nici un comentariu până la închiderea ediţiei.


TEMĂTOR. Marian Holban, într-o fotografie de pe vremea când lucrurile la Liga Sindicatelor Miniere din Valea Jiului mergeau şnur

ANCHETĂ

Cercetaţi pentru ucidere din culpă

Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara a audiat deja 40 de persoane în cazul exploziilor de sâmbătă de la Petrila şi a ridicat de la exploatarea minieră mai multe documente. Dosarul penal întocmit are ca obiect infracţiuni la protecţia muncii, ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, după cum se arată într-un comunicat al Parchetului. Acum, procurorii aşteaptă rezultatele expertizei care este efectuată de specialişti ai INSEMEX Petroşani, institutul specializat în probleme de securitate minieră. Expertiza are ca scop stabilirea exactă a modului în care s-au produs cele două explozii din subteran. (Ciprian Iancu, Marius Mitrache)