ANALIZĂ EVZ. După amortizarea cheltuielilor cu repunerea în funcţiune şi cu exploatarea, investitorii ar putea obţine un profit total de 5 miliarde de dolari din minele dezafectate în ultimii ani.

Peste 30.000 tone cupru, 100 tone de aur, 1.000 tone de argint şi 100.000 de plumb, zinc şi magneziu ar mai putea fi în minele care au fost închise după 1990 până în prezent, arată estimările specialiştilor consultaţi de EVZ. Majoritatea minelor s-au închis din motive economice, însă, astăzi, pe fondul creşterii preţurilor la materiile prime de până la şase ori comparativ cu acum zece ani, calculele arată altfel: rezerve de circa 7 miliarde de dolari, costuri de exploatare de aproximativ 2 miliarde de dolari şi un profit de 5 miliarde de dolari pentru companiile care vor dori să investească.

De altfel, şi preşedintele Traian Băsescu spunea, în luna septembrie, că minele închise ar trebui redeschise, având, în plus, avantajul creării de locuri de muncă.

"Toate minele din Baia Mare au fost închise pe motive economice, deşi mai aveau rezerve. La fel şi alte mine din zona Ardealului", spune Sorin Găman, directorul Direcţiei Generale Resurse Minerale (DGRM) din cadrul Ministerului Economiei. Lacătul pe porţile minelor au început să apară începând cu 1997, odată cu programul de restructurare lansat de guvernul Victor Ciorbea, în principal din cauză că deveniseră neprofitabile. Anterior, nu fuseseră închise exploatări decât din cauza epuizării resurselor.

Există interes din partea privaţilor

Odată închise minele, aşa au rămas. Nu există niciun caz al unei mine închise şi redeschise în România, din cauza legislaţiei inexistente în acest sens. "Procedura pe care am discutat-o cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) este ca toate minele închise care sunt în diverse faze de ecologizare să poată fi scoase la reconcesionare. Prin lege s-ar putea stabili că, timp de trei luni de la apariţia legii, se poate trece la decopertarea minele închise în care mai există rezerve acceptabile pentru investitor. Nu se cheltuie de către stat decât banii cesari conservării. În aceste trei luni se pot depune scrisori de intenţie privind achiziţia minei respective", a afirmat Sorin Găman.

Interes există. Drept dovadă, multele scrisori de intenţie venite din partea unor companii care doresc să investească în minele închise. Această activitate i-ar putea aduce statului multe zeci de milioane de euro anual din redevenţe.

Situaţia carierelor, unde minereul este uşor de exploatat, este diferită de cea a minelor, unde trebuie realizate forări la adâncime pentru a extrage materialul. De exemplu, cariera de cupru de la Roşia Poieni a fost închisă acum câţiva ani, dar a fost redeschisă ulterior, iar acum este în proces de privatizare. "La Roşia Poieni este o carieră de cupru care funcţionează, este exploatată de Cuprumin Abrud, companie deţinută 100% de către stat. Este în proces de privatizare. Din privatizare, statul va obţine minimum 60 milioane euro. Se va organiza o licitaţie cu strigare. Există deja 16 firme care şi-au manifestat dorinţa de a participa la acest proces. În curând va fi publicat anunţul de participare la licitaţie", a afirmat Găman. Cum poate fi profitabilă o mină

O mină, în sine, este, în foarte rare cazuri, profitabilă, consideră specialiştii consultaţi de EVZ. Pentru ca o mină să fie pe plus, trebuie să fie integrată într-un lanţ de extracţie, preparare şi metalurgie. Astfel, deşi mina în sine poate înregistra pierderi, produsul finit aduce un profit peste pierderile iniţiale, subliniază experţii. Tocmai de aceea, problemele sectorului minier au început odată cu închiderea combinatelor metalurgice. La ora actuală, în România, mai există un singur combinat, cel de la Galaţi, care prelucrează, însă, minereuri aduse din import. În plus, mai există o singură unitate de procesare în funcţiune în întreaga ţară.

Apoi, pentru ca o mină închisă să poată fi redeschisă, trebuie ca un investitor să se arate interesat de locaţia respectivă. Se efectuează un studiu de fezabilitate, iar compania privată decide aboi dacă merită să rişte. Redeschiderea unei mine poate costa în jur de 10 milioane de euro, iar veniturile apar, de obicei, după trei-patru ani de exploatare. Costurile de exploatare sunt de circa 10 milioane de euro, la care se adaugă aproape 20 milioane de euro pentru o uzină de preparare. Mai trebuie cheltuiţi apoi în jur de 10 milioane de euro pentru partea de prelucrare metalurgică şi avem un cost aproximativ de 50 de milioane de euro pentru fiecare mină. Dacă vorbim de 30 de mine care au fost închise şi urmează să fie redeschise, suma totală de exploatare se situează undeva la 1,5 miliarde de euro, echivalentul a 2 miliarde de dolari.

Totuşi, veniturile companiei pot ajunge şi la 100 milioane de euro pe an, potrivit unor calcule efectuate de către specialişti. Numărul minelor care prezintă interes pentru investitori ar fi de aproape 30.

Specialiştii din domeniu consideră că, dacă se păstra întregul lanţ de procesare şi metalurgie, activitatea de minerit din România trebuia redusă cu circa 50% pentru a se rămâne în zona de profitabilitate, şi nu cu 95% cum s-a întâmplat după 1990. Bonus: locuri de muncă în zone defavorizate

Un efect benefic al redeschiderii minelor ar fi crearea de locuri de muncă. Într-o mină ar putea lucra între 500 şi 1.500 de oameni. Astfel, dacă s-ar redeschide 25 de mine, peste 25.000 de persoane ar avea un job. "Preşedintele Băsescu are dreptate când insistă pe redeschiderea minelor. S-ar crea multe locuri de muncă şi s-ar crea premisele unei dezvoltări economice durabile. Fără resurse minerale nu se poate construi o economie solidă", a afirmat Ion Popescu, preşedintele confederaţiei sindicale Meridian.

Situaţia minelor de cărbune închisă pare însă pecetluită: nu le va redeschide nimeni. Potrivit lui Găman, în mod profitabil, cărbunele se scoate doar din cariere, altfel costurile sunt prea mari pentru a justifica investiţiile.

Din redeschiderea unei mine, statul român ar putea câştiga din taxa de exploatare, care este pe perimetru şi creşte în funcţie de acesta. În funcţie de faza în care este exploatarea, este de 25.000 lei pe km pătrat. La acesta se adaugă redevenţa, care este de 4% din valoarea producţiei obţinute, indiferent de metalul respectiv. Astfel, presupunând că s-ar extrage rezerve de 7 miliarde dolari, statul ar câştiga aproape 300 milioane dolari numai din redevenţe. Care sunt minele închise cu potenţial

Printre minele sau carierele închise sau cu activităţi reduse care ar mai putea avea rezerve semnificative de aur, argint, cupru, plumb şi zinc sunt la Roşia Poieni (Alba), Brad (Hunedoara), Ilba (Maramureş), Nistru (Maramureş), Săsar (Maramureş), Cavnic (Maramureş), Certej (Hunedoara), Mănăilă (Suceava), Moldova Nouă (Caraş-Severin) şi Bălan (Harghita). EVALUARE

Minele de uraniu nu sunt profitabile

Situaţia minelor de uraniu închise este una mai deosebită. Rezervele lăsate în urmă nu sunt importante, potrivit surselor din piaţă, iar costurile redeschiderii acestor exploatări nu este justificat. Oricum, tendinţa este de reorientare către zăcămintele noi, care sunt importante şi care ar justifica invesiţiile, subliniază specialiştii.

Potrivit unui comunicat de la Compania Naţională a Uraniului, minele de uraniu au fost închise din cauza faptului că exploatarea devenise nerentabilă.

"În cadrul Companiei Naţionale a Uraniului au fost aprobate pentru închidere şi ecologizare minele Ciudanoviţa şi Lisava din judeţul Caraş-Severin, în anul 1999, Avram Iancu( 1999) şi Băiţa( 2007) din judeţul Bihor şi parţial Crucea- Botusana(2006) din judeţul Suceava. Motivaţia închiderii minelor a fost exploatarea nerentabilă din punct de vedere economic. În ceea ce priveşte rezervele de uraniu imobilizate în zăcământ, fiind informaţii clasificate, sunt exceptate de la comunicare conform art.12(1) din Legea nr.544/2001", se arată în raport.

Click pe imagine pentru a mări

• Şansa României de a reduce dependenţa de importuri
• Europa şi contradicţiile româno-ungare legate de minerit
• "Cei care nu-şi asumă riscuri în minerit sunt perdanţi"
• România, în topul ţărilor scumpe pentru minerit