Milt Windler, unul dintre directorii NASA implicați în salvarea echipajului Apollo 13, a murit la 94 de ani
- Mădălina Sfrijan
- 4 octombrie 2026, 07:20
NASA. Sursa foto: Colaj EVZ
- Directorul de zbor NASA Milt Windler, care a coordonat salvarea echipajului Apollo 13, a murit la 94 de ani
- „Maroon Flight”, echipa coordonată de Milt Windler
- Milt Windler a coordonat operațiunile pentru salvarea echipajului Apollo 13
- A contribuit la dezvoltarea stației spațiale Skylab și a navetei spațiale
- Milt Windler a avut o carieră de peste trei decenii în domeniul aerospațial
Milt Windler, unul dintre cei patru directori de zbor ai Centrului de Control al Misiunilor NASA care au coordonat, în 1970, operațiunile desfășurate fără întrerupere pentru aducerea în siguranță pe Pământ a echipajului Apollo 13, a murit la vârsta de 94 de ani.Windler s-a stins din viață joi, înconjurat de familie, potrivit unui anunț publicat online de apropiații săi, potrivit ArsTehnica.
Directorul de zbor NASA Milt Windler, care a coordonat salvarea echipajului Apollo 13, a murit la 94 de ani
Numit director de zbor al NASA în 1968, după ce participase la operațiunile de recuperare din timpul programelor Mercury și Gemini, Windler a avut un rol important în mai multe misiuni spațiale istorice. El a coordonat echipe de controlori de zbor pentru Apollo 8, prima misiune cu echipaj uman care a orbitat în jurul Lunii, și Apollo 10, repetiția generală pentru aselenizare.
De asemenea, a condus echipe în timpul misiunilor Apollo 12, Apollo 14 și Apollo 15, care au dus la a doua, a treia și, respectiv, a patra aselenizare cu echipaj uman. Ulterior, a fost director de zbor pentru toate cele trei misiuni cu echipaj uman către Skylab, prima stație spațială a Statelor Unite.
„Programul Apollo a avut un ritm atât de rapid, încât nu cred că oamenii au avut timp să se gândească prea mult la ceea ce se întâmpla. Abia mai târziu mi-a devenit mai clar că făceam istorie. Încheiai o misiune și imediat te pregăteai pentru următoarea”, a declarat Windler într-un interviu acordat în 2006 pentru proiectul de istorie orală al Universității din North Texas.
„Nu era un moment pentru reflecție”, a spus Windler.

Milt Windler. Sursa foto: Facebook
„Maroon Flight”, echipa coordonată de Milt Windler
Fiecare director de zbor al NASA își alegea un nume pentru echipa pe care o conducea, inițial inspirat de culori. Windler a fost a șaptea persoană numită în această funcție și unul dintre primii doi selectați din afara echipei de operațiuni de zbor. El a ales numele „Maroon Flight”.
La prima sa misiune desfășurată de la consola directorului de zbor, Windler a fost repartizat în tura de noapte, astfel că se afla la conducerea sălii de control atunci când NASA se pregătea să trimită primii oameni dincolo de orbita Pământului.
Manevra de injecție translunară (TLI) a plasat echipajul Apollo 8, format din Frank Borman, Bill Anders și Jim Lovell, pe o traiectorie către Lună. Misiunea urma să permită Statelor Unite să devină prima țară care trimitea oameni pe orbita satelitului natural al Pământului, înaintea Uniunii Sovietice, în cursa spațială.
Conștient de importanța momentului, Windler a pregătit în secret, împreună cu soția sa, Betty, și cu soțiile altor controlori de zbor, mai multe steaguri mici din flanelă roșie și albastră, fiecare având cifra „1” în centru, de culoare albă. El intenționa să le distribuie membrilor echipei sale, care urmau să le fluture în momentul manevrei TLI, într-un gest simbolic adresat rivalilor sovietici.
Planul nu a mai fost pus în aplicare, deoarece s-a considerat că un asemenea gest ar fi fost nepotrivit, în condițiile în care misiunea nu se încheiase.
„Cu toate acestea, s-a decis că această manifestare era nepotrivită, mai ales că misiunea era abia la jumătate. În consecință, steagurile nu au fost fluturate în timpul misiunii, iar steagurile americane au fost folosite în momentul unei aterizări reușite pe Pământ”, a scris Windler într-o scrisoare din 2020, care însoțea unul dintre steagurile ajunse ulterior în posesia unui colecționar.
Milt Windler a coordonat operațiunile pentru salvarea echipajului Apollo 13
Experiența din misiunile anterioare avea să fie esențială în aprilie 1970, când Windler a fost desemnat director principal de zbor pentru Apollo 13. Misiunea trebuia să ducă la cea de-a treia aselenizare cu echipaj uman, însă planurile au fost schimbate radical după producerea unui accident grav.
O explozie în modulul de serviciu al navei Apollo 13 a avariat grav vehiculul spațial și a provocat pierderea oxigenului din rezervoare. În aceste condiții, obiectivul misiunii nu a mai fost explorarea Lunii, ci readucerea în siguranță pe Pământ a celor trei astronauți.
Windler și Gerry Griffin, directorul de zbor al echipei „Gold Flight”, au coordonat consultările cu specialiștii din centrul de control pentru identificarea celor mai bune soluții. Controlorii de zbor au analizat trei variante privind momentul, locul și durata funcționării motorului modulului lunar, astfel încât nava să poată reveni pe o traiectorie către Pământ.
„Ceea ce însemna asta era că te ocupai de ascensiune — decolarea de pe Pământ, vreau să spun, lansarea — și de activitățile de pe suprafața Lunii. Dar apoi, desigur, după ce ne-am ridicat de pe Pământ și ne-am apropiat de Lună, întreaga misiune s-a schimbat”, a povestit Windler într-un interviu acordat Universității din North Texas.
Coordonarea operațiunilor de salvare a demonstrat importanța muncii echipelor de la sol în gestionarea situațiilor de criză din timpul zborurilor spațiale.
Pentru contribuția lor la salvarea echipajului Apollo 13, Windler și colegii săi din Centrul de Control al Misiunilor au primit, în 1970, Medalia Prezidențială a Libertății, cea mai înaltă distincție civilă din Statele Unite, acordată de președintele de atunci, Richard Nixon. Windler a fost recompensat și cu Medalia NASA pentru Servicii Excepționale.
A contribuit la dezvoltarea stației spațiale Skylab și a navetei spațiale
După încheierea programului Apollo, Windler a continuat să lucreze la proiecte importante ale NASA. În timpul misiunilor Skylab, el a coordonat activitățile echipajelor și ale specialiștilor de la sol, inclusiv planificarea experimentelor științifice.
Una dintre provocările majore a fost adaptarea programului de lucru la descoperirile și evenimentele științifice care apăreau pe parcursul misiunilor, în special în timpul observațiilor solare.
„A trebuit să găsim un sistem care să ne permită să planificăm în timp real și să ținem cont de cerințele oamenilor de știință. Dacă se întâmpla ceva interesant pe Soare, lucru care s-a petrecut de mai multe ori, trebuia să putem programa activitățile telescopului ATM (Apollo Telescope Mount)”, a explicat Windler în 2006.
„Am inventat o metodă de planificare a zborurilor în timp real, pe cicluri. Într-o zi, oamenii de știință discutau despre ceea ce doreau să facă, iar «responsabilul științific» se întâlnea cu ei și le spunea: «Bine, atunci avem nevoie de aceste obiective specifice pentru mâine»”, a povestit fostul director de zbor.
După încheierea misiunilor Skylab, Windler a participat la activitățile legate de dezvoltarea navetei spațiale și a sistemului de manipulare de la distanță, cunoscut sub numele de „Canadarm”. Brațul robotic, dezvoltat cu o contribuție importantă din partea Canadei, a fost utilizat la bordul navetelor spațiale americane.
Ulterior, Windler s-a retras din activitatea desfășurată la NASA și a lucrat în sectorul privat, unde a contribuit la proiectul care avea să devină Stația Spațială Internațională (ISS). El a oferit consultanță pentru operațiunile laboratorului orbital și a participat la unele proceduri de verificare a modulelor construite pentru stație.
Milt Windler a avut o carieră de peste trei decenii în domeniul aerospațial
Milton Windler s-a născut la 10 ianuarie 1932, în Hampton, statul Virginia. A absolvit Institutul Politehnic din Virginia (Virginia Tech) în 1954, obținând o diplomă în inginerie aeronautică.
În timpul studiilor, s-a înscris în programul de pregătire a ofițerilor de rezervă al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite (ROTC). După absolvire, a lucrat pentru Comitetul Național Consultativ pentru Aeronautică (NACA), instituția care a precedat NASA, înainte de a efectua patru ani de serviciu militar în Forțele Aeriene.
Windler s-a întors ulterior la NACA, la Centrul de Cercetare Langley din Virginia, unde a asistat la transformarea instituției în NASA. S-a mutat apoi la Houston, Texas, în perioada în care era înființat Centrul pentru Nave Spațiale cu Echipaj Uman, cunoscut astăzi drept Centrul Spațial Johnson.
Milt Windler și soția sa, Betty Selby, au avut trei copii și opt nepoți. O ceremonie comemorativă va avea loc în următoarele săptămâni, la fosta biserică a familiei din Friendswood, Texas.
Privind în urmă la anii petrecuți în programul Apollo, Windler a spus că ritmul alert al misiunilor nu i-a permis întotdeauna să conștientizeze pe deplin importanța realizărilor la care a contribuit.
„Dacă aș lua-o de la capăt, probabil că aș încerca să fac mai mult pentru a acorda mai multă atenție. Apollo — de fapt, toate misiunile — s-au desfășurat într-un ritm foarte rapid. Nu puteai să te bucuri cu adevărat de ele, nu le puteai savura, așa cum poate ar fi fost mai bine să o faci”, a mărturisit Windler.