Evenimentele sângeroase din martie 1990, de la Târgu Mureș. Istoria nu ne lasă să o uităm. Erno Barabas, acuzat și condamnat pentru tentativă de omor, era apărat în instanță de fostul fugar Elod Kincses din CPUN Târgu Mureș, revenit în țară după ce UDMR-ul l-a asigurat că nu va fi acuzat și el în dosar, probabil sub imperiul trocurilor cu care ne-a obișnuit formațiunea maghiară în ultimii 30 de ani. Șapte cereri de extrădare au emis autoritățile românești către Ungaria și un mandat de arestare european dat prin Interpol.
În octombrie 2007, Curtea Metropolitană de la Budapesta a respins definitiv și unilateral ordinul de extrădare internațională a lui Ernő Barabás. În noiembrie același an, Tribunalul Mureș admite contestația la executare formulată de aparatorul lui Erno Barabas, constată prescrisă executarea pedepsei de 10 ani închisoare și dispune anularea mandatele de executare și a celui european de arestare. Barabas e din nou liber să zburde prin România. Acum, în 2020, ar avea 71 de ani. Să fie bestia din 1990 bătrânelul care i-a strâns mâna lui Dorin Chioțea la Miskolc?
Începem să săpăm. Așa cum scrie și experimentatul jurnalist TVR, referiri pe internet aproape ioc. Găsim totuși, după o noapte de căutare în limba maghiară, câteva referiri sumare. În primul rând un articol din 2007 din Kronikaonline.ro, în care i se plânge de milă și unde se arată primul indiciu: Erno Barabas stă din 1990 în Miskolc.
Hell-Barabas, pe locul 26 în Top 50 milionari ai Ungariei
Dacă Erno Barabas, cel urmărit timp de 15 ani de statul roman pentru tentativă de crimă este același cu Erno Barabas, milionarul din Miskolc, cum a reușit atâția ani să evite asocierea dintre el, firma Hell Energy și evenimentele de la Târgu-Mureş 1990? Nu chiar așa de simplu: cu bani, presiuni, agresivitate și conexiuni în sistem, după cum aveam să aflu de la un ziarist de investigații ungar, care a dorit să-și păstreze anonimatul.
Patronul firmei Hell este cunoscut drept milionarul fără chip. Nu o să găsiți absolut nici o fotografie a lui sau a membrilor familiei lui în presa din Ungaria. Oriunde apare ceva silește publicațiile să le elimine, inclusiv de pe net. Nu mai departe de luna ianuarie a acestui an, Barabas a obligat prestigioasa revistă Forbes să-i elimine chiar și numele din lista de Top 50 milionari ai Ungariei, unde figura pe locul 26 cu o avere estimată la 48,5 miliarde forinți, undeva peste 143 de milioane de euro. În urma unei decizi controversate a unei instanțe de judecată, revista Forbes a fost nevoită să retragă de la vânzare numărul din ianuarie și să-i elimine din versiunea online numele, în prezent fiind denumită numai compania – Hell Energy.
Decizia aberantă a determinat o reacție fermă din partea Institutului Internațional de Presă (IPI), care a considerat că „se crează un precedent periculos pentru media de afaceri din Ungaria”, printr-o „interpretare absurdă a regulilor GDPR”. Editorii Forbes au contestat acțiunea în instanță.
Contrabandă cu zahăr și ajutoare de milioane de euro de la stat pentru afacerile lui Erno Barabas
Media ungară conspectată a remarcat că Hell Energy se bucură de un tratament preferențial din partea statului, care i-a acordat un ajutor nerambursabil de 7 miliarde forinți, respectiv 21 milioane de euro, pentru Afacerea Hell, un altul de 2,3 milioane euro pentru fabrica de doze și un altul de 2,1 milioane de euro pentru Avalon Park, resortul unde a fost cazat Dorin Chioțea.
Hell se laudă că s-a extins acum în 50 de țări și că este lider de piață în Ungaria, România și Azebaidjan și are filiale în Rusia, Cipru și Brazilia. Potrivit Céginfo.hu, Hell Energy este administrat de frații Zsolt Barabás și Erno Jr., ca director general, dar deținută de părinții lor, Erno Sr. și Irén Barabas. Cei doi frați au fost implicați și în afacerea SeptemberFest „cel mai mare festival al berii din Ungaria”.
Familia este criticată de o parte din media locală pentru intenția de a construi un bloc turn de 22 de etaje în centrul orășelului. Într-un articol pe marginea acestei inițiative aflăm noi confirmări ale legăturilor cu România. „Maghiarii care s-au mutat din România predomină pozițiile cheie din Miskolc, iar elita Fidesz nu este ostilă familiei Barabás, având în vedere că primarul din Miskolc s-a mutat și el din România”, se scrie în articolul menționat. Este vorba de fostul primar, Ákos Kriza, din Oradea, absolvent al UMF Târgu Mureș, care a fost timp de nouă ani, până în 2019, primarul orașului Miskolc pe listele Fidesz și totodată un fan Jobbik.
“Familia Barabás s-a mutat din România în Miskolc în 1990, iar în august 2000 și-au fondat o companie implicată în contrabandă cu zahăr sub numele de B&B CSOKI”, scrie publicația maghiară citată. 30 de ofițeri vamali și 30 de civili sunt arestați în scandal și apoi condamnați. Long story short, Zsolt Barabas, care figura ca administrator, este condamnat în prima instanță la trei ani închisoare pentru fraudă, dare de mită și corupere a unui oficial vamal de 74 de ori, moment care îl surprinde în Noua Zeelandă, unde se refugiază pentru doi ani. La apel, instanța îi micșorează însă pedeapsa la doi ani și apoi chiar i-o suspendă, cu o perioadă de probațiune de cinci ani.
Familia Barabas este pasionată de mașini, mai scrie presa ungară. Barabasii dețin, între altele, un Ferrari înmatriculat în România, mai multe pick-up-uri americane, un Lamborghini, un Mercedes AMG și două Bentley-uri, iar recent și-au luat și un Rolls-Royce Cullinan aurit, arată Atlaszo.hu, un portal independent din Rețeaua Globală de Jurnalism de Investigații.
Un ziar local a dezvăluit adevărul. Lista fugarilor protejați de Ungaria
În urma învârtelilor juniorilor Barabas cu fostul primar pentru a primi o sponsorizare din partea orașului pentru organizarea SeptemberFest-ului, primim și confirmarea suspiciunilor noastre solide:
„Familia Barabás a fugit în Ungaria din România în anii '90, după ce tatăl lor, Ernő Barabás, a fost condamnat la un total de zece ani de închisoare pentru două infracțiuni - tentativă de omor și revoltă” - în urma evenimentelor de la Târgu Mureș, scrie ziarul local din Miskolc Északi Hirnök (Mesagerul de Nord) într-un articolaș din fundul internetului, informație repetată apoi într-o continuare a articolui. Aceste două mențiuni marginale sunt singurele referiri de pe tot world wide web-ul care fac legătura directă între fostul fugitiv, căutat internațional pentru tentativă de omor, și actualul patron al companiei Iadului din Ungaria. Răsfoind ziarul local aflăm că și acesta a fost supus presiunilor familiei Hell.
Ungaria are, de altfel, o listă lungă de personaje dubioase pe care a refuzat să le extrădeze, asemenea lui Erno Barabas. Printre primii care au dat tonul, în 1991, a fost Alexandru Drăghici, care era căsătorit cu Marta Cziko, fost ministru de Interne bolșevic și șef al Securității din perioada sovietică, agent NKVD/KGB și cel mai probabil și al Ungariei, care i-a refuzat extrădarea în România.
În 2017, viceprim-ministrul Ungariei, Zsolt Semjén, a promis protecție și azil tuturor ungurilor condamnați în dosare penale sau care se consideră nedreptăți în alte țări, omagiind-o pe UDMR-ista Anna Horváth, fost viceprimar al municipiului Cluj-Napoca, acuzată de DNA de abuz în serviciu, scrie Marius Diaconescu în Historia, unde face și o listă a altor cazuri de încălcare a legilor internaționale de către Ungaria, în raport cu România.
Îi găsim pe lista celor protejați de Ungaria pe Attila Gábor Markó, din UDMR și nepot al lui Béla Markó, condamnat pentru corupție, pe Filip Orbán Daniella Kamilla, Otto Paisz și János Konrád, ucigașii maiorului Aurel Agaghe, linșat și mutilat bestial în 1989 în Târgu Secuiesc – ungurii activi pe Wikipedia au reușit să-i șteargă și memoria virtuală, respectiv pagina, sub pretextul că victima, care a intrat în manualele istoriei decembriste a României, nu este o „persoana notabilă”; Attila Racz, condamnat pentru evaziune fiscală în afaceri cu produse petroliere, care trăieşte în lux în Ungaria sub protecţia autorităţilor maghiare, în ciuda mandatului de arestare internaţională, mai scrie Marius Diaconescu, care demonstrează că „pur şi simplu, Ungaria îşi bate joc de partenerii săi externi şi încurajează ungurii să săvârşească crime, evaziune şi corupţie în ţările vecine”.
Afaceri de milioane în România, nici o scuză lui Mihailă Cofar
După ce i s-a dat liber în România, Ernest „Erno” Barabas s-a întors la locul crimei și și-a deschis o filiala a „Iadului” la Târgu Mureș, în Vidrasău, chiar lângă Aeroportul Internațional Transilvania.
În 2017 a raportat cu investiția „Energia Iadului” din România o cifră de afaceri de 84 312 909 lei (vezi locația în foto, jos).
Am sunat la Ibănești și am vorbit cu soția lui Mihailă Cofar, pentru că acesta se simțea rău. Pe lângă semi-paraliziei suferă și de diabet. Am întrebat-o dacă în toți anii aceștia i-a căutat cumva Erno Barabas pentru a-și cere iertare sau a le oferi un ajutor compensatoriu pentru traumele și suferințele create. Răspunsul: NU.
La 30 de ani de la tragedia care i-a marcat definitiv viața, Mihăilă Cofar a fost vizitat cu un coș de alimente, de Sfintele Paști, doar de un voluntar al Asociației Calea Neamului.
„Dreptatea e sus. Dumnezeu știe. Și fiecare o să-și primească dreptatea lui”, a reafirmat țăranul român Mihăilă Cofar. Hristos a Înviat!