Migranţii au părăsit instabilitatea postrevoluţionară şi sărăcia din ţara nord-africană şi au venit în UE în căutarea unei vieţi mai bune.

Europa simte deja primul efect direct al revoltelor din lumea arabă: mii de tunisieni şi egipteni şi-au părăsit în ultimele zile ţările, au traversat Mediterana şi au debarcat în Italia, primul pas spre ceea ce ei speră că va fi o viaţă mai bună. Valul de migranţi a stârnit reacţia furioasă a guvernului italian şi a provocat o dezbatere în Europa, care caută modalităţi prin care să tempereze exodul şi să acorde asistenţă umanitară nou-veniţilor.

Prima ţintă a migranţilor, în marea lor majoritate tunisieni, a fost insuliţa italiană Lampedusa, aflată la sud de Sicilia, notează BBC. Aproape 6.000 de tunisieni au ajuns acolo în ultima săptămână, dublând astfel populaţia insulei. Centrele de primire au fost depăşite, astfel că imigranţii au fost găzduiţi de localnici sau au fost nevoiţi pur şi simplu să înnopteze sub cerul liber.

Ieri, oficialii italieni au mai anunţat că două vase au adus pe coastele Siciliei în jur de 100 de egipteni.

Reacţia italiană

Călătoria migranţilor e una periculoasă - cel puţin un tunisian a murit în timpul traversării Mediteranei. Este şi costisitoare - un loc pe bărcile şubrede cu destinaţia Europa ajunge la 1.800 de euro. Imigranţii spun că se află în căutarea unei vieţi mai bune în Europa. Autorităţile cred însă că printre cei sosiţi s-ar putea afla elemente criminale sau membrii ai fostului regim tunisian, care se tem că ar putea suporta con se cinţele în cazul în care ar rămâne în ţară.

Valul de migranţi, un adevărat "exod biblic", potrivit ministrului italian de interne Roberto Maroni, a stârnit reacţia nervoasă a guvernului de la Roma, care şi-a exersat deja politica dură antiimigraţie în dosarul expulzării romilor.

Guvernul a evocat chiar posibilitatea de a trimite soldaţi în Tunisia, pentru a păzi graniţele. Propunerea a fost respinsă de autorităţile tunisiene, care nu şi-au ascuns iritarea. Roma a cerut totodată ajutorul UE şi a sugerat că celelalte state europene ar putea primi o parte dintre migranţii care sosesc în Italia.

O misiune a agenţiei pentru cooperare la frontiere, Frontex, va oferi ajutor, Italia ar putea beneficia şi de asistenţă financiară, dar nicio ţară nu s-a grăbit să ofere găzduire migranţilor. De fapt, adjunctul ministrului de interne german, Ole Schröder, a apreciat că Italia exagerează şi a amintit că Berlinul primeşte anual 48.000 de refugiaţi.

În acelaşi timp, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a ţinut să re amintească Italiei că are obligaţia de a respecta drepturile refugiaţilor.

Soluţia "pragmatică"

Zilele trecute, Roma a ales o abordare "pragmatică" a situaţiei. Italia ar urma să pună la dispoziţia armatei tunisiene radare şi vedete rapide şi să acorde un ajutor financiar de 100 de milioane de euro, totul pentru stoparea migraţiei. O soluţie asemănătoare a fost adoptată în urmă cu doi ani, când Roma a plătit bani grei Libiei pentru a convinge regimul lui Muammar Gaddafi să impiedice emigraţia. Marţi, comisarul UE pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, a căutat un ton mai conciliant şi a subliniat că UE va acorda ajutor Italiei, dar că abordarea europeană a situaţiei trebuie să se bazeze pe solidaritatea cu Tunisia şi cu tranziţia ei democratică.

O astfel de abordare a fost evocată de cancelarul german Angela Merkel, care a apreciat că UE trebuie să ajute statele din care provin migranţii să îşi rezolve problemele să ofere oamenilor perspectiva de a rămâne acasă.