Editura Evenimentul si Capital

INTERVIUL ZILEI. Mihai Coman, primul decan al Facultăţii de Jurnalism: "Televiziunile îl angajează pe cel mai fonf şi agramat"

0a40eb474956fdeffe5f0bdc90aba8ba
Autor: | | 10 Comentarii | 1662 Vizualizari

Mihai Coman este primul decan al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Profesorul caracterizează noile generaţii de jurnalişti şi explică fascinaţia pentru meserie.

Mihai Coman a observat cum s-au schimbat, în timp, generaţiile de tineri ce visează să devină ziarişti: pe vremuri, ei vroiau să schimbe lumea, azi caută celebritate şi un job bine plătit. Evz: Cum explicaţi concurenţa mare, de 8-10/loc, înregistrată anual la Jurnalism?Mihai Coman: Sunt profesii care, în anumite momente ale istoriei, apar ca miraculoase. Aceste profesii sunt legate de o zonă a vizibilităţii publice sau de o zonă a gratificaţiilor simbolice. Publicitatea, spre exemplu, nu-ţi dă vizibilitate, dar ai gratificaţia simbolică, poţi spune "uite, toată lumea vorbeşte despre ceva făcut de mine".Se spune că generaţiile noi de absolvenţi de liceu sunt mai slabe decât cele din anii trecuţi. E la fel şi la viitorii jurnalişti?E o chestiune relativă. Când îţi vin copii care sunt alfabetizaţi şi, mai mult decât atât, alfabetizaţi în utilizarea calculatorului, iar acum 10-15 ani veneau copii care nu aveau curajul să apese pe mouse crezând că îl strică, cum poţi să faci comparaţii? Cea mai mare diferenţă este cea a motivaţiei. Primele generaţii veneau cu un proiect social-politic foarte puternic. Pe scurt, vroiau să schimbe lumea. Generaţiile de acum sunt mult mai puţin orientate spre un orizont idealistic, ci către obţinerea, cu efort minim, a unui job nu prea stresant. Ei vor câteva trucuri să poată intra în profesie şi au o stare de tipul "don't worry, be happy". Le spun tot timpul studenţilor că este o meserie grea, infectă. Sunt multe alte profesii uşoare, liniştitoare, fără stres. Asta nu e o meserie în care stai ca într-un hamac, ci una pentru oameni cu inimă şi stomac tare. De asemenea, a crescut foarte mult, iar acest lucru ţine de toată societatea, încercarea de a folosi toate stratagemele pentru a obţine 5-ul mult visat. Înainte, se foloseau o fiţuică, un pic de plânset, acum sunt stratageme noi, psihologice, mult mai subtile.S-a schimbat nivelul culturii generale a studenţilor?Jurnalismul e o profesie a căutării informaţiei. Iluzia aceasta renascentistă a marilor memorii nu are sens. Auzim în mediile intelectuale că jurnalistul trebuie să aibă o serioasă cultură generală, dar vin şi întreb: trebuie să ştie dinastiile din Franţa secolului 13? Unde începe şi unde se sfârşeşte cultura generală? O cultură a căutării informaţiei şi a sistematizării ei - aceasta e fundamentală în jurnalism. Sigur, ei au o problemă atunci când faci o aluzie erudită. Dar presa se adresează mult prea puţin elitelor. Totuşi, mulţi dintre tinerii jurnalişti sunt certaţi cu gramatica limbii române. Avem o probă scrisă de gramatică la admitere, avem cursuri de editare, dar am ajuns la concluzia că e un iceberg cu care nu ne putem lupta, pentru că de vină e sistemul modern de scriere, pe sms şi chaturi, care modifică nişte reguli de gramatică. Nu cred că înmulţirea cursurilor normative de gramatică va schimba ceva. Nu uitaţi că jurnalistul este un executant, de aceea există un editor, care face corectura de toate felurile. Şi cred că pe Eminescu îl corectau destul de mulţi, sau el îi corecta pe alţii, că aşa a fost întotdeaua. Că presa modernă, în care patronii nu ştiu cum să îşi mărească profiturile, a minimalizat această funcţie, nu mai zic şi de cea de corector, e un alt aspect. Această problemă ţine tot de un fenomen macro-social, nu e un fenomen micro. Sunt convins că şi cei de la Litere, care fac gramatică de dimineaţa până seara, fac aceleaşi greşeli de gramatică. În facultate, studenţii învaţă despre principii şi etică. Cât de mult le regăsesc în redacţii?Acest lucru ne depăşeşte. Sunt convins că şi medicii, care au învăţat în facultate principii în medicină, găsesc în spitale lucruri care nu au legătură cu acestea şi trebuie să găsească soluţii de compromis. Acesta este, după mine, pariul existenţial profesional al fiecăruia dintre absolvenţi. Tinerii suferă când realizează că cei care alcătuiesc grupul patronal şi cel editorial sunt dintr- un alt limbaj, de pe altă planetă. Pentru ei, jurnalismul nu are principii, iar asta se observă la televiziuni, unde văd că e o concurenţă pentru a-l lua pe cel mai agramat, fonf, cu defecte de dicţie şi netelegenic corespondent de teren. Nu am găsit din corespondenţi decât poate 10% care pot să prezinte fără greşeli de dicţie şi de gramatică, nu mai spun de cele de informare jurnalistică. O acuzaţie frecventă la adresa facultăţii este că oferă doar pregătire teoretică. Şi în spital se spune aşa despre cel nou venit de la Medicină. Dacă nu s-ar face pregătire teoretică, nu ar mai fi facultate, ci şcoală de meserii. Dacă ne uităm la materii, vom vedea că sunt lucruri de bază, noţiuni de politotogie, sociologie, psihologie, iar restul sunt în sfera profesională. Ce se învaţă, de fapt, la Jurnalism? Proceduri, practici, tehnici. Când înveţi proceduri nu trebuie să faci nazuri dacă ţi se cere de zece ori să scrii un material. E ca la sport. Trebuie să repeţi mişcarea până devine deprindere. Însă aici ne lovim de lenea cu care mulţi copii vin din liceu.Starea presei din RomâniaCum a influenţat online-ul presa românească?A influenţat-o pozitiv, dintr-un punct de vedere, pentru că a creat multe job-uri şi a mai redus din rigiditatea presei scrise, care rămăsese ancorată în model de mijloc de secol 20. Dar, în acelaşi timp, a creat acea atitudine de "nu-i nimic, chiar dacă nu e aşa, dau în 5 minute un up-date", care a redus importanţa verificării informaţiei. A dispărut ideea că dacă nu am mai multe surse nu dau informaţia. Mulţi spun că şi cititorul s-a obişnuit aşa, că atunci când apare update-ul îi sare imediat în ochi.Cum s-a schimbat presa scrisă?Presa scrisă, din păcate, nu s-a schimbat, şi asta e marea dramă. E clar că noi nu ştim să facem o presă de calitate, nu de elită, ci de informare. Cu excepţia a două, trei titluri de presă specializată, economică, nu avem cotidiene care să răspundă acestor aşteptări. Cotidienele sunt într-o zonă gri. De mulţi ani nu s-au hotărât. Unele s-au hotărât, au trecut la tabloide, altele, cu riscurile de rigoare, au păstrat presa de calitate şi scot 10.000 de exemplare. Marea majoritate a balansat pe această zonă a diferitelor tipuri de semi- tabloidizare, fără să îşi definească un profil clar, şi, sigur, au pierdut şi publicurile stabile pe care le aveau.De unde vine însănătoşirea presei?Ziariştii care sunt redactori şefi, redactori şefi adjuncţi, şefi de secţii- sunt mai importanţi decât patronatul, fiindcă ei pot să impună regulile jocului către patronat. Fiindcă la noi a fost această ambiguitate că patronatul era adeseori colorat şi alcătut din ziarişti şi nu se mai ştia ce interese reprezintă, ale redacţiei sau ale buzunarului.Cât de mult a schimbat criza economică presa din România?A afectat-o, dar n-a schimbat-o. A afectat-o foarte tare. S-a găsit şi alibi-ul potrivit pentru a se închide anumite titluri. Criza a fost catalizatorul pentru ceva ce s-ar fi întâmplat mai devreme sau mai târziu. Aveam multe ziare cotidiene care se numeau naţionale, dar nu treceau de bariera Băneasa, aveam săptămânale foarte multe…fenomenul s-ar fi petrecut mai devreme sau mai târziu, dar criza le-a dat impulsul. Că unii au profitat şi au închis mai mult, e altceva.Dar din punct de vedere al calităţii actului jurnalistic?Nu, nu punem în cârca crizei acest lucru. Actul jurnalistic nu are legătură cu asta. E ca şi sum am spune că un medic care primeşte un salariu mai mic tratează mai prost pacientul. Dacă face aşa, nu are legătură cu principiile medicinii, ci cu moralitatea lui. Nu are legătură cu sistemul, ci cu individul. Opţiunile ziaristului care vede că e influenţat sunt să continue făcând compromisul, sau să plece. Când ai familie şi copii e foarte greu să pleci, ştiu foarte bine asta. De aceea spun, criza nu a afectat-o, ci a schimbat-o, ea avea în ea germenii aceştia. CARTE DE VIZITĂ MIHAI COMAN, Profesor universitar

  • A fost primul decan al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, din cadrul Universităţii din Bucureşti
  • A fost primul conducător de doctorat din România în domeniul Ştiinţelor Comunicării
  • A fost "visiting professor" la universităţi din Franţa, Germania, Canada.
Evenimentul zilei organizează internship cu posibilitate de angajare pentru studenţii la Jurnalism. Pentru detalii trimiteţi un e-mail la cristina.moldovan@evz.ro.

CUTREMUR in televiziunea din Romania! A demisionat, acum cateva minute! Mesaj transant al vedetei TV

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Interviu

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI