China a realizat un adevarat record, fiind prima tara din lume care a realizat o comunicatie cuantica folosind satelitii. Recordul stabilit de catre chinezi va fi la baza unor noi modalitati de comunicatie in siguranta, fara a fi deci in pericol de a fi interceptati da catre hackeri sau agentii straine. Proprietatea cuantica la baza acestei noi modalitati de comunicatie se numeste entanglement si fascineaza atat oamenii de stiinta cat si largul public.
Un telefon care foloseste un protocol cuantic pentru a transmite informatiile este sigur – nu poate fi interceptat. Unde este insa acest telefon? Cu totii stim ca la ora actuala terorismul informatic este un adevarat pericol, care poate genera multe daune in multe domenii. La ora actuala nici o comunicatie nu este 100% sigura, intrucat hackeri inteligenti si pregatiti pot interveni atat furand informatiile transmise cat si deformandu-le. Ce se poate face in acest caz? De multa vreme se vorbeste despre foosirea unor protocoale cuantice pentru comunicatii – acestea ar fi sigure, intrucat de indata ce ar interveni un hacker, acesta ar fi descoperit instantaneu, deoarece distruge proprietatile sistemelor cuantice folosite pentru a comunica. Ceea ce de fapt se foloseste din mecanica cuantica este o proprietate a sistemelor de particule care s-au nascut impreuna sau au interactionat numita entanglement. Aceasta face astfel incat particulele entangled sa aiba proprietati comune, la orice distanta s-ar afla. Daca se face o anumita operatie asupra uneia dintre particule, cealalta „simte” instantaneu ce s-a intamplat cu aceasta. In timp ce fizicienii care lucreaza in fizica fundamentala incearca sa inteleaga mai bine aceasta proprietate, precum si alte fenomene cuantice, alti oameni de stiinta s-au gadit sa o foloseasca in cadrul noilor tehnologii cuantice, precum comunicatiile.
Pe scurt, in aceasta situatie se genereaza perechi de particule (precum fotonii) etangled, care sunt trimise in doua locuri diverse; operand asupra uneia dintre particule cealalta „simte” instantaneu ce s-a intamplat – in acest mod se reuseste sa se transmita informatia dintr-un loc in altul – realizandu-se comunicarea cuantica.
Doar ca in practica este foarte greu de realizat acest gen de comunicatie datorita problemelor tehnice, precum metinerea perechilor de particule in starea „entangled” (orice interactiune cu mediul poate distruge aceasta proprietate si nu se mai realizeaza nici un fel de comunicatie cuantica).
In acest context cercetatorii si tehnicienii chinezi au reusit reaizarea unei prime comunicatii cuantice folosind satelitul Micius, care a transmis cu ajutorul unui laser perechi de fotoni infratite (entagled) catre trei statii de receptie terestre: perechile de fotoni au fost transmire catre Delingha si Lijiang si catre Delingha si Nanshan, situate la distante de 1203 km si 1120 km. Circa sase milioane de perechi de fotoni pe secunda au fost astfel transmise, calatorind distante intre 500 (la aceasta altitudine se situeaza satelitul Micius) si 2000 km in spatiu .
Cele doua statii care au primit fotonii entangled aveau astfel posibilitatea de a transmite informatii cu un protocol sigur. Cea mai mare dificultate intampinata de oamenii de stiinta a fost legata de faptul ca fotonii trebuiau sa strabata atmosfera terestra, cu toate turbulentele acesteia, care risca sa distruga proprietatile cuantice ale fotonilor.
La ora actuala China conduce in programul de realizare a comunicatiilor cuantice, in mare parte datorita programului Quess (Quantum Experiments of Space Scale) finantat in 2012. Europa, America, Canada au la randul lor programe care urmaresc realizarea de tehnologii cuantice, tinand cont de faptul ca tara care va domina aceste tehnologii va avea o putere economica si politica foarte importanta.
In aceste prime transmisiuni ale chinezilor realizate cu satelitul Micius nu au fost transmise date importante; a fost insa demonstrata capacitatea de a realiza in viitor acest gen de tehnologii, care ar putea avea un impact enorm asupra societatii.
Mecanica cuantica este un izvor inepuizabil de „minuni”: atat stiintifice, cat si, mai ales in ultima perioada, tehnologice.
Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro