Denumirile ocupaţiilor cu aer modern devin din ce în ce mai frecvente în peisajul profesional românesc.

„Bună ziua, sunt Dan Ionescu, Human Ressources senior manager“. „Îmi pare bine să vă cunosc, eu sunt Irina Popescu, chief copywriter“. Dialogul nu este presărat întâmplător cu sintagme în limba engleză, ci arată schimbările majore de pe piaţa muncii din România.

Frizerii au murit. Trăiască hair-styliştii! Numai în acest an, au apărut sau au fost redefinite 200 de noi ocupaţii, potrivit Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.

Pe de altă parte, multe dintre joburile tradiţionale au dispărut: ceasornicarii, depanatorii radio-TV, de biciclete sau de frigidere.

În acelaşi timp, unele ocupaţii clasice preiau denumirile occidentale, iar prestatorii acestora se bucură acum de titulaturi pretenţioase. Frizerul şi coafeza sunt acum hair-stylişti, profesorul de înot şi cel de schi au ajuns monitori pe sporturile lor, pădurarul a devenit ranger şi dădaca s-a transformat în babysitter, potrivit COR.

De asemenea, în ultima perioadă au apărut şi o serie de meserii ciudate, cum ar fi operator la recoltarea şi toaletarea arborilor forestieri sau nursă de psihiatrie. MESERII NOI Bănoase şi atractive > Copywriter. Este vorba despre persoana care se ocupă de concepţia şi designul mesajelor publicitare (reclame TV, spoturi audio, panouri publicitare). Un junior copywriter câştigă între 300 şi 500 de euro pe lună, iar unul cu trei ani de experienţă poate să ajungă şi la 2.000 de euro lunar. > Auditor financiar. O persoană care are un astfel de job are ca responsabilitate evaluarea proceselor financiare ale unei companii. Un auditor la început de carieră câştigă 350 de euro lunar, iar după ce capătă puţină experienţă ajunge la un venit lunar de 2.000-2.500 de euro.

> Head-hunter. Se ocupă cu recrutarea pentru poziţiile de management sau top management. Un head-hunter se ocupă mai puţin pe recrutarea şi selectarea candidaţilor. El pune accent pe identificarea potenţialilor candidaţi, contactarea şi atragerea lor pentru jobul respectiv, mai ales pentru poziţii unde nu există foarte mulţi profesionişti. Salariile sunt mari, în jur de 2.000-3.000 de euro lunar şi chiar mai mult. Depinde de experienţă şi de notorietate. > Executive coach. El ajută persoanele din management şi top management să se dezvolte personal şi să performeze. Practic, le ajută să relaţioneze mai bine, să se cunoască, să fie buni manageri. Aici salariul depinde foarte mult de numărul de clienţi. La o şedinţă de coaching se pot câştiga între 100 şi 250 de euro, ceea ce înseamnă o leafă lunară de cel puţin 2.000 de euro. > Mediator. Este cel care te ajută să găseşti o cale de rezolvare a conflictelor fără să se ajungă în instanţă. Medierea acoperă nu doar conflictele comerciale, ci şi pe cele de muncă, familie. Fiind un job nou apărut, sumele obţinute nu sunt foarte mari, însă cu o muncă susţinută pot fi şi de 1.000 de euro lunar. Sursa: Eduard Ezeanu, consilier în carieră al Career Experts

CLASIFICARE Prinzător de câini sau nursă de psihiatrie Cu toate că au fost înscrise peste 200 de meserii noi în COR numai în acest an, angajatorii au mari dificultăţi în a găsi persoane dispuse să accepte slujbe considerate înjositoare. > Urâte. Meserii precum cea de prinzător de câini, controlor RATB, lucrător utilaje specializate pentru salubrizare sau lucrător sortator de deşeuri ecologice sunt considerate de majoritatea românilor ca fiind cele mai neplăcute îndeletniciri.

> Frumoase. Cele mai plăcute joburi nou-apărute pe piaţă sunt considerate cele de art terapeut, expert în achiziţii publice, stilist vestimentar, brand manager, videojurnalist sau stilist protezist unghii.

> Ciudate. Dintre meseriile cu denumiri ciudate apărute în ultimul timp amintim: tehnician preţ de revenire, consilier în domeniul adicţiilor, inspector probaţiune, operator la recoltarea şi toaletarea arborilor forestieri sau nursă de psihiatrie, acestea fiind totodată şi nişte posturi mai rar solicitate pe piaţa muncii. > Rare. Tot rare, fără însă a fi ciudate, pot fi incluse şi posturile: şef centru meteo aeronautic, meteorolog aeronautic prognozist, manager al sistemului de management al riscului sau cel de expert în combaterea corupţiei.

CONDIŢIE. Cruzimea, „o calitate“ necesară pentru această meserie VOCAŢIE Îmbrăcat „la patru ace“ sau în salopetă Pe lângă atractivitatea unui titlu occidental, joburile „rebotezate“ oferă şi o salarizare convenabilă, care poate depăşi 1.500-2.000 de euro lunar.

Cu asemenea câştiguri de top se pot mândri specialiştii în Relaţii Publice (PR), cei de la Resurse umane (HR), copywriterii din publicitate, sau consultanţii financiari, potrivit datelor de la agenţiile de recrutare a forţei de muncă.

Dar, dacă este vorba doar de bani, există şi alte meserii care asigură acelaşi venit. Numai că şcolile înalte sunt înlocuite de cursuri de calificare, iar ţinuta „la patru ace“ - cu salopeta. „Este cazul sudorilor în mediu de gaze nobile, constructorilor şi al celor din industria energetică“, a remarcat directorul Agenţiei Municipale de Ocupare a Forţei de Muncă, Dumitru Pelican. Un milion de euro, anual Există în România şi câştigători de bani (albi) care se pot lăuda cu venituri de sute de mii de euro pe an, dacă nu chiar mai mult.

„În domeniul asigurărilor sau în cel bancar există persoane - puţine, ce-i drept - care ajung să primească şi un milion de euro anual“, a constatat analistul economic Constantin Rudniţchi. Un alt domeniu de sute de mii de euro este cel al consultanţei financiare şi juridice. „Aici, venitul se cifrează între 300.000 şi 700.000 de euro. Dar depinde mult de proiectele gestionate. În general, consultanţii au un salariu fix, de 1.500-2.000 de euro pe lună, la care se adaugă un procentaj din câştigul generat de proiectele gestionate“, explică analistul, citând câteva din datele de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală. " Mulţi dintre tinerii absolvenţi exagerează cu pretenţiile financiare, încă de la prima angajare, dar uită că nu au şi competenţele specifice care se cer. " - Constantin Rudniţchi analist economic „FASHIONUL“ PROFESIILOR Informatician şi militar, două meserii căutate în comunism Istoria pieţei muncii consemnează mai multe tipuri de ocupaţii care au fost în vogă de-a lungul anilor. În perioada interbelică, de exemplu, cea mai la modă era activitatea juridică. Nici o ocupaţie intelectuală nu era mai vizibilă. Apoi, în anii ’70, sociologia a fost cea care a prins cel mai bine printre tineri.

„După ’80, domeniul IT a fost unul dintre cele mai dorite de viitorii studenţi, dar mai ales de părinţii acestora. În aceeaşi perioadă, şi ocupaţiile spectaculoase îşi luaseră avânt. Câţi nu şi-au dorit atunci să devină piloţi pe avioane supersonice? Apoi, la sfârşitul anilor '80, designul industrial şi cel vestimentar au făcut furori printre tineri“, îşi aminteşte Eugen Blaga.

El precizează însă că există o ocupaţie care din toate timpurile a fost bine văzută. Dovadă că, şi în momentul de faţă, la admitere se bat zeci de tineri pe un loc. Este vorba de cariera militară. Întotdeauna a fost - şi este şi în prezent - un job sigur, bine plătit, cu multe posibilităţi de avansare.