Aerodromul de la Clinceni este locul unde, cu 80 de euro pe oră, înveţi să zbori. Pentru cei care au între 18 şi 22 de ani, lecţiile pot fi gratuite.

În vecinătatea Capitalei, pe aerodromul de la Clinceni, tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 22 de ani au şansa de a urma gratuit cursuri de zbor la motor, planor sau paraşutism. Pentru cei care vor o carieră în domeniu, cheltuielile pentru obţinerea licenţei de pilot de linie sunt reduse la minimum.

„Suntem ca şi un sat rupt de lume: ne cunoaştem fiecare cu fiecare, dar lumea nu ne ştie“, remarcă un instructor de zbor de pe aerodromul de la Clinceni. Cu toate acestea, de aici se pot obţine, de anul acesta, licenţele pentru pilot privat (PPL- Private Pilot License). Aceste certificate sunt primele documente necesare în cariera oricărui pilot. Urmează apoi CPL-ul (Commercial Pilot License), care permite remunerarea pentru pilotarea avioanelor private şi, în sfârşit, APL-ul (Airline Pilot License), licenţa pentru cei mai buni din domeniu.

Aerodromul de la Clinceni are cinci instructori angajaţi la planor, doi la motor şi unul la paraşutism. Pe lângă aceştia, mai sunt şi instructorii voluntari, care au calificările necesare, dar vin la Clinceni din plăcere, în timpul lor liber.

Nu trebuie să ai „pile“

Aeroclubul României (AR) organizează anual înscrieri la cursurile de aviaţie. Astfel, pentru cei care vor să zboare la planor sau să practice paraşutismul şi au între 16 şi 22 ani, există burse speciale. Pentru zborul la motor, pot opta doar cei care sunt majori. Ei beneficiază de gratuităţi până la 22 de ani.

Toţi cei care depăşesc această vârstă sunt nevoiţi să plătească atât cursurile, cât şi fiecare oră de zbor cu până la 80 de euro. Aviaţia nu are vârstă însă. Criteriul principal de selecţie este condiţia fizică. Astfel, cei care dispun de banii necesari se pot înscrie la cursuri pentru oricare dintre domenii, cu condiţia să aibă viza medicală. „Taxa neoficială pe care trebuie să o «plătească» elevii este participarea la curăţenia de pe aerodrom, pentru că, în timp, acesta devine a doua lor casă“, spune Cătălin Prunariu, instructor voluntar la Clinceni.

Plăcerea de a trăi periculos

Majoritatea elevilor de la zborul cu motor sunt băieţi. Proporţia de 90 la sută este explicată de Cătălin Prunariu, care crede că zborul la motor „este mult mai solicitant fizic şi presupune multă dăruire. Fetele ajung mai greu la performanţe în acest domeniu pentru că, de regulă, părinţii sunt mai grijulii decât în cazul băieţilor“.

Mihai Ţone Dobre este campion na- ţional la acrobaţie şi zboară de la 16 ani. Tatăl său este şi el pilot, însă Mihai spune că, din partea lui, nu a primit mare ajutor: „Din contră. Uneori mă lăsa să zbor printre ultimii, şi atitudinea asta a lui m-a ambiţionat foarte tare“.

Despre zborul de acrobaţie, el crede că „este printre cele mai periculoase. Trebuie să calculezi totul la fracţiune de secundă. De asta se şi spune că pentru piloţi nu mai există a doua greşeală“. El explică cum, în anumite momente, greutatea corporală creşte de până la cinci ori într-o secundă, în timpul anumitor manevre: „Apar tot soiul de senzaţii: de leşin, ţi se închide imaginea, ţi se înroşesc ochii, se sparg vase de sânge, apar vânătăi de la centuri, este destul de dificil“.

Disciplina îţi salvează viaţa

Pentru cei care optează pentru cursurile de paraşutism, instructorul Silviu Lutac îi sfătuieşte să o facă doar dacă au o condiţie fizică bună şi sunt disciplinaţi: „Dacă nu asculţi de instructorul de paraşutism şi decizi de capul tău, o singură secundă îţi poate fi fatală“. Pentru a efectua primul salt, trebuie parcurse 80 de ore de condiţie fizică şi alte 120 de ore de teorie.

Pentru cei care nu se încadrează în bursele oferite de AR, este bine de ştiut că au de achitat minimum trei salturi şi 25 pentru licenţiere. O lansare costă 18 euro, plus cursurile teoretice care urmează, de 30 de euro.

Cu toate acestea, paraşutismul nu este un sport periculos pentru că aceia care ajung să-l practice sub îndrumarea domnului Lutac sunt pregătiţi temeinic. De curând, Clinceniul are echipamente de siguranţă din Vest, montate pe paraşuta de rezervă şi care diminuează, practic, riscurile.

Aeroclubul organizează, pe 31 mai, un miting cu ocazia Zilei Copilului. Până atunci, pentru a urmări antrenamentele de la paraşutism sau zbor cu motor ori planor, puteţi face o vizită aerodromului, în două săptămâni, când va începe sezonul.

CURAJ

Fetele vin din urmă

Luciana Rotaru (foto) are 23 de ani şi practică planorismul de şapte ani. A început de la vârsta minimă de admitere, când în generaţia ei erau doar două fete. „Îmi amintesc că şi eu, şi fratele meu locuiam atunci la Clinceni, la bunici, şi ne uitam tot timpul după avioane. Nu aveam pe nimeni din familie cu legături în aviaţie şi nu credeam că este posibil să zburăm. Acum, fratele meu este comandantul aerodromului, iar eu zbor de atâta vreme la planor“, povesteşte Luciana.

Despre motivaţiile ei de a practica acest sport, Luciana spune că aceia care nu au zburat niciodată nu pot înţelege exact senzaţiile pe care le trăiesc în aer: „Se întâmplă uneori să nu putem zbura cu zilele, dar pentru cinci minute în planor sunt în stare să fac curăţenie în tot aerodromul“. Nu exclude să devină într-o zi instructor de zbor, deşi salariul ar fi cel din urmă avantaj: „Se câştigă puţin, iar dacă te gândeşti doar la bani, te laşi păgubaş. Altceva este mai important: oamenii şi faptul că fac ceva diferit de restul lumii. Vin cu drag aici şi lucrul acesta mă împlineşte pentru că mă simt ca într-o mare familie“, povesteşte Luciana.