Piaţa navală mondială mai are nevoie de un milion de angajaţi.
Piaţa navală mondială poate să mai absoarbă încă cel puţin un milion de marinari fără brevet şi zeci de mii de marinari brevetaţi, potrivit specialiştilor din domeniu. Explicaţia e simplă: 90% din transporturile comerciale mondiale se efectuează pe mare, iar costurile sunt mai mici decât în cazul transporturilor pe uscat.
În România, reprezentanţii Sindicatului Liber al Navigatorilor atrag atenţia că, în următorii 10 ani, s-ar putea ajunge la o adevărată criză de personal navigant, cauzată de dispariţia liceelor de marină, civilă sau militară. Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Navală Română, în ţara noastră sunt înregistraţi 18.000 de marinari bre vetaţi şi nebrevetaţi, faţă de 24.000 de marinari câţi erau acum 10 ani.
Liceele de marină au dispărut
În ceea ce priveşte personalul auxiliar (cei care lucrează pe navele de croazieră şi nu sunt marinari calificaţi - n.r.), numărul acestora ajunge la 21.000. „Marinarii au început să îmbătrânească, au re nunţat la meserie. Vin foarte puţini în marină, e deja îngrijorător. Liceele de marină au dispărut. În următorii 10 ani va fi o mare problemă alcătuirea unui echipaj pe vapor. Marinarii nebrevetaţi, şeful de echipaj, motoristul, timonierul, marinarul simplu terminau liceul şi toată promoţia se putea îmbarca imediat”, explică Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor.
În plus, cursurile de formare şi specializare în marină organizate de CERONAV (Centrul de Perfecţionare a cadrelor din Marina Civilă - n.r.) costă destul de mult.
O altă problemă cu care se confruntă piaţa de profil din România este faptul că absolvenţii Universităţii de Marină Civilă din Constanţa şi cei ai secţiilor civile ale Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” nu au unde să se angajeze în ţară.
Probleme cu pensia
Motivul: nu mai există flotă, nu mai există companii româneşti de navigaţie, iar absolvenţii ajung să fie recrutaţi direct de către companiile străine. „Şi de aici ajungem fiii ploii. Lucrând pentru o companie străină, eşti de capul tău, nu ai contract de muncă în România, deci nu vei avea pensie. Marinăria nu mai există în Codul Muncii, ca şi categorie profesională, deşi este o meserie la fel de periculoasă ca aviaţia, unde sporurile sunt imense”, afirmă liderul sindical Adrian Mihălcioiu.
Marinarul mai spune că, de-a lungul anilor, parlamentarii de Constanţa au încercat să promoveze în zadar o lege a marinăriei. „Dacă un marinar nu găseşte altă soluţie, să plătească de exemplu lunar o sumă la Inspectoratul Teritorial de Muncă sau dacă nu-şi face o asigurare de pensie privată, la bătrâneţe se trezeşte fără niciun venit”, conchide Costică Stici, care timp de 15 ani a fost ofiţer şef mecanic.
Cu toate aceste neajunsuri, marinăria este încă atractivă pentru români, iar marinarii noştri sunt căutaţi peste tot în lume, mai ales în această perioadă de criză. „Un comandant italian de cargo ar câştiga 6.000 euro pe mare. Împărţind la doi, pentru că nu poate naviga mai mult de şase luni pe an, conform regulilor internaţi onale, obţine 3.000 euro pe lună. Aşa că preferă să stea acasă pentru că, în Italia, 3.000 euro înseamnă puţin”, spune liderul de sindicat, Adrian Mihălcioiu.
VENITURI
Salarii mari, doar câteva luni pe an
În ceea ce priveşte salariile, acestea pot părea exagerat de mari pentru un om de rând. Spre exemplu, un comandant de navă poate câştiga între 5.000 şi 10.000 de euro pe lună, în funcţie de navă. Un ofiţer şef mecanic încheie contractul pentru un salariu între 4.500 şi 9.000 de euro pe lună, iar căpitanul, secundul şi ofiţerul mecanic 1 câştigă între 4.000 şi 7.000 de euro pe lună. Ofiţerii 2 şi 3 au salarii cuprinse între 3.000 şi 5.000 de euro, iar marinarii fără studii superioare au un salariu mediu de 1.500 de euro pe lună. „Trebuie să se ţină cont de faptul că marinarii nu navighează tot anul, ci doar maximum şase luni şi atunci se observă că salariul nu mai e atât de mare”, subliniază Costică Stici, fost ofiţer şef mecanic.