Americanul Mark Lagon, consilier al secretarului de stat Condoleezza Rice, a fost la Bucureşti pentru a-i convinge pe politicienii români să nu voteze legalizarea prostituţiei. El a avut întâlniri şi cu liderii Bisericii.
Oficialii de la Washington presează Bucureştiul să nu legalizeze prostituţia, avertizând că scoaterea la suprafaţă a acestui fenomen va alimenta traficul cu fiinţe umane exploatate sexual. Zilele acestea, subiectul a fost abordat atât la Cotroceni, cât şi la guvern, de un emisar al secretarului de stat Condoleezza Rice.
Sosit la Bucureşti, ambasadorul Mark Lagon, consilier al acesteia în problema traficului de persoane, mizează însă mai mult pe influenţa liderilor religioşi ai Bisericii Ortodoxe şi ai Bisericii Romano-Catolice decât pe sprijinul clasei politice de la Bucureşti.
Într-un interviu acordat EVZ, Lagon mai avertizează şi asupra riscului ca România - care este deja sursă de victime pentru sclavia sexuală - să devină şi ţară de destinaţie pentru aceasta, în condiţiile uşoarei ameliorări a nivelului de trai. În plus, consilierul lui Rice pledează pentru introducerea unor pedepse speciale în cazul oficialilor deveniţi clienţi sau complici cu reţelele de traficanţi. Campanie diplomatică bazată pe sprijinul Bisericii EVZ: Cu cine aţi discutat în România despre traficul de fiinţe umane? Mark Lagon: Am avut întâlniri cu reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane şi ai unor ONG-uri, cu secretarul de stat din Ministerul de Interne Damian Miclea, cu consilierul prezidenţial Daniel Moldoveanu. Am arătat că, în Europa, se tinde spre o concluzie practică, potrivit căreia prostituţia legală e un pericol pentru femei, putând deveni un magnet pentru traficul de fiinţe umane. Nu e o poziţie moralizatoare, ci una pragmatică. Până şi ţări ca Olanda sau Germania dau atenţie aceastei probleme. Tocmai de aceea, pe lângă întâlnirile cu oficialii guvernamentali, am avut discuţii despre aceste tendinţe şi cu Episcopul romano-catolic, şi cu Patriarhul Daniel. Cred că România ar trebui să adere la ideea că legalizarea prostituţiei mai degrabă dăunează decât e o soluţie. Deci nu aţi sfătui autorităţile române să legalizeze prostituţia. Corect, dar decizia le aparţine. Unde se află România la capitolul trafic de fiinţe umane? Rămâne o sursă. În plus, mulţi cetăţeni ajung victime ale traficului pentru muncă forţată, mai ales în Cehia, Italia şi Spania. Pe de altă parte, pe măsură ce ţara devine tot mai prosperă, e foarte posibil să devină şi o destinaţie pentru persoanele traficate. Iată un alt motiv pentru care am ridicat problema legalizării prostituţiei. Pedepse speciale pentru oficiali Credeţi că autorităţile fac ceea ce trebuie pentru ca informaţiile privind riscurile traficării să ajungă şi în zonele cele mai vulnerabile, la sate spre exemplu? Nu te poţi baza doar pe televiziune şi afişe. Şi nu e nici vorba doar de sărăcie şi disperare. Trebuie avute în vedere şi reţelele criminale. Unii oficiali, nu doar în România, ci şi în restul lumii, le sunt complici: fie închid ochii, fie sunt parteneri la trafic. Aţi amintit de eventuale complicităţi ale autorităţilor cu traficanţii. Cât de mare este această problemă în România? Nu trebuie să ascultaţi neapărat opinia SUA. ONU a redactat ghiduri care arată că sunt necesari minimun 3-4 ani de arest pentru un traficant condamnat. În plus, mă bucur să văd că multe ţări îşi reformează legislaţia şi impun pedepse speciale pentru oficiali, dacă aceştia ştiu despre cazuri de trafic, dacă închid ochii sau dacă sunt clienţi.
E nevoie şi de voinţă politică pentru aşa ceva. Cu siguranţă. Adesea discutăm despre capacitatea guvernelor de a avea această voinţă. PRO ŞI CONTRA Prostituţie legală: Blaga - DA, Norica - NU În România, dilemele pe marginea legalizării prostituţiei datează de peste un deceniu. În august 2007, secretarul general al PD-L, Vasile Blaga, cerea legiferarea fenomenului, arătând că în România sunt mai favorizaţi proxeneţii decât prostituatele. Însă un opozant vocal al legalizării acestei practici e vicepreşedintele PNL Norica Nicolai. Aceasta invocă drept argument incompatibilitatea cu morala creştină.