Mesajul profesorului Marius Balo, eliberat din închisoarea din Shanghai: ”Am fost scos dintr-o cușcă și apoi ferecat într-o alta”

Sursa Arhiva

Marius Balo a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru o presupusă fraudă de 80 de dolari. A fost eliberat luna trecută și povestește chinul prin care a trecut. Din cauza pandemiei este încă blocat în Shanghai. Profesorul vrea ca povestea sa să fie lecție de viață pentru noi toți și le mulțumește celor care l-au ajutat. Marius Balo spune că se simte mândru că este român.

Marius Balo, profesor la Renmin University Beijing, a fost arestat în 2014, susţin avocaţii săi, pentru o presupusă fraudă contractuală, fiind acuzat că a primit 80 de dolari de la cetăţeni chinezi, fără să ştie că suma provenea din comiterea de infracţiuni. El a fost condamnat la opt ani de închisoare și încarcerat în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Shanghai. A fost eliberat luna trecută.

Acum se luptă cu o nouă închisoare, lockdown-ul din Shanghai din cauza căruia nu poate ajunge acasă. El a transmis un mesaj special pentru Evenimentul zilei: „Vă scriu din nou din Shanghai. Pe 27 martie, am fost scos dintr-o cușcă și apoi ferecat într-o alta.

Aceasta din urmă ce-i drept e mai frumoasă: are cearceafuri albe apretate, cabină de duș și mic dejun inclus, pe care chiar îl mănânci cu plăcere. Însă tot închis sunt, deoarece întreg Shanghai'ul, o aglomerare urbană de peste 25 de milioane de suflete, a intrat în lockdown total. Nu poți să ieși din casă, sau în cazul meu din camera de hotel. Pe străzi nu vezi țipenie de om, de parcă ar fi intrat cu toții în pământ. Sună straniu și chiar este.

Mi s-a anulat în acest context și ultimul bilet, al patrulea cred, în ultimele trei săptămâni. Rămân totuși cu nădejdea că în preajma praznicului Învierii Domnului va ridica bunul Dumnezeu din mormânt și pe acest păcătos. Înainte însă de a părăsi în sfârșit acest pământ binecuvantat, doresc să va adresez un mesaj, ultimul sper de aici din adâncul de departe“”

Scrisori de mulțumire

După ce a fost eliberat, profesorul român a simțit că trebuie să mulțumească tuturor celor care l-au ajutat. A avut însă parte și de o mare dezamăgire.

„Am considerat că este de datoria mea, în aceste trei săptămâni de când am fost eliberat, să încerc să le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat pentru mine, într-un fel sau altul, în toți acești ani. Mi-am configurat așadar imediat o căsuță de mail și am început să trimit mesaje familiei, prietenilor, la diferite organizații, presei, chiar și un mesaj, vineri, Dlui Ministru al Justiției Cătălin Predoiu.

Am rămas însă surprins să constat că imediat, în răstimp de câteva zeci de minute, Domnia Sa a decupat grațios, cu precizie de bisturiu, mesajul pe care i-l trimisesem personal – așa încât să rămână, doar primele doua fraze și ultima, iar apoi l-a trimis presei de pretutindeni.

Motivul pentru care a făcut acest lucru nu îl cunosc. M-aș fi bucurat însă, dacă tot a decis să facă acest lucru fără consimțământul meu, să fi publicat mesajul integral... pentru că a fost într-adevăr un mesaj special, trimis cuiva care ar fi putut să facă ceva pentru mine, dar nu a făcut-o, trimis cuiva înaintea căruia în genunchi m-am așezat să ii cer să aibă milă de mine și să mă scoată de acolo, un mesaj scris cu sufletul, din inimă către inimă. Truncheat însă în acest mod cinic, nu spune nimic.. sau mai rău, spune denaturat“, a mai scris Marius Balo.

Ani de coșmar

Românul își aduce aminte realitatea crudă din închisoare și mulțumește lui Dumnezeu că a avut tăria să supraviețuiască. „Nu vreau să învinovățesc pe nimeni. Dacă e vina cuiva atunci e doar vina mea. De la bun început nu s-ar fi creat toată această situație. Așa a fost să fie. Trec însă toate ca valurile. Asta a fost încurajarea, ascunsă pe spatele unei iconițe, pe care mi-o trimisese de departe un prieten drag. Era în preajma Crăciunului lui 2016 și tocmai fusesem extras dintr-o cușca rece și întunecată unde mă ținuseră mai bine de 2 ani de zile, fără să fiu judecat, fără să pot contacta pe nimeni, fără să văd lumina soarelui.

Și a avut dreptate. Trec toate ca valurile. Mă gândesc că poate suna forțat, însă acum pe măsură ce mă apropiu de sfârșitul acestui lung pelerinaj nu pot decât să simt o profundă recunoștință față de bunul Dumnezeu, pentru totul și pentru toate, pentru această mică viață a mea.. și să-i mulțumesc că m-a adus până aici“, a mai spus profesorul.

Mândru că este român

El le mulțumește tuturor celor care l-au ajutat și spune că este mândru să fie român. „Trebuie să mulțumesc de asemenea și tuturor acelor suflete nobile care au făcut fiecare după puterea lui, atât cât le-a fost omenește posibil: familiei mele dragi, prietenilor, Dlui Avocat și casei de avocatură pe care o conduce, Dlui Ambasador al României de la Beijing, presei din România și tuturor românilor de pretutindeni care au plecat urechea și inima la necazul meu.

Atunci când îți pasă de celălalt, dacă suferă.. suferi împreuna cu el și imediat, acționezi. E un act de mare curaj atunci când îl compari cu nepăsarea, cu indiferența. Acest efort deosebit al atâtor oameni pe care nu-i cunosc însă, care au simțit ca trebuie să fie alături de mine, mă face să fiu mândru ca sunt român.

Am și un motiv suplimentar pentru care spun acest lucru. Nu am fost singurul cetățean european întemnițat aici. Super puterile economice ale Europei au oameni închiși în Shanghai. Nu e ca acești oameni nu vor să se întoarcă acasă, că cer și vor cu toții, vă dați seama.. e că țările lor, concetățenii lor se prefac că nu-i aud.

Români din țară și de peste hotare au insistat ani de zile pentru ca să fiu adus acasă, oferind încă o dovadă că sufletul acestui popor este viu, este nobil și sensibil, trăiește intens, iubește, aspiră la idealuri înalte și vibrează la cele mai fine atingeri. Aceasta este până la urmă cea mai importanta dintre resursele unei națiuni și cheia în orice criză: climatică, economică sau de alt fel. Bogația și intensitatea spirituală pe care acea națiune o are și pe care a câștigat-o trecând și călindu-se, in illo tempore, prin atâtea și atâtea bătălii. Privind înainte, avem cauza să fim optimiști. Atâta timp cât acest suflet vibrează, România va fi bine“, a mai spus Marius Balo.

Lecție de viață

Profesorul și-a deschis sufletul prin acest mesaj pentru că vrea ca tragedia prin care el a trecut să fie o lecție de viață pentru noi toți. „Lupta însă se dă în fiecare dintre noi în parte. E personală și obligatorie. Un truism, însă atât de adevărat: faptul că ajungi să apreciezi cât de frumoasă este aceasta lume abia atunci când ești oprit să ai parte de ea. Când ești ferecat într-o cușcă a cărei uță pare sortită să nu se mai deschidă niciodată.

De ce am făcut prostii? De ce am pierdut vremea? De ce am fumat? De ce am băut peste măsură? De ce nu am avut răbdare? De ce am încercat să trișez, să fac lumea mai frumoasă decât e? Aceasta este alegerea, suflet drag, decizia care trebuie luată.. chiar acum dacă vrei, în acest moment. Însă pe masură ce amân ea devine tot mai grea.

Întrebarea e, sunt îndeajuns de puternic să mi-o asum și apoi să mă țin de ea? Să zbor la înălțimi la care vulturii doar visează! Momentul în care iei aceasta decizie devii instantaneu un erou. Fără să te știm, devii eroul nostru al tuturor. Atunci când ești corect cu tine ți cu ceilalți tu ești eroul, tu ești protagonistul, tu ești instrumentul din mâna lui Dumnezeu!

Iertați-mi îndrăzneala, nu știu exact de ce simt că trebuie să vă împărtășesc aceste frământări sufletești pe care le am. Poate pentru că vreau ca lecția care mi-a fost predată aici și pentru care am plătit atât de scump să fie de folos și altora. În acest templu al suferinței și al nedreptății, un om moare multe morți și plânge multe lacrimi... nu mai are nimic de pierdut pentru că a pierdut totul, însă asta îl aduce în postura de a înțelege ca are doar de oferit“, a mai spus Marius Balo.