Angela Merkel a acuzat Rusia că a fost la originea atacului cibernetic care a vizat Bundestagul și serviciile lui, în 2015.

„Sincer pot spune că m-a durut. În fiecare zi încerc să am relații mai bune cu Rusia și, pe de altă parte, există dovezi atât de tangibile că forțele ruse au făcut acest lucru”, a declarat Angela Merkel.

Responsabilitatea Rusiei în acest caz a fost deja evocată de Oficiul pentru Protecția Constituției (Serviciul german de informații interne, Bundesamt für Verfassungsschutz sau BfV), care a desemnat gruparea de hackeri Fancy Bear, suspectată de legături cu serviciul rus de informații militare, GRU.

Decizia lui Merkel de a acuza oficial Rusia a fost influențată cel mai probabil de punerea în legătură cu atacul a lui Dmitri Badin, identificat de anchetatorii germani drept „creierul” cyberatacului împotriva Bundestagului.

Parchetul Federal din Karlsruhe a emis, de asemenea, un mandat internațional de arestare împotriva acestui hacker, despre care se spune că își are sediul la unitatea GRU 26165 din Moscova.

Berlinul nu intenționează să se oprească aici. Joi, secretarul de stat german pentru afaceri Externe, Miguel Berger, a anunțat că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la Berlin, Serghei Neciaev, pentru explicații.

Și în timpul acestei întâlniri, Berger a „condamnat cu tărie atacul informatic contra Bundestagului, în numele guvernului federal”.

În plus, diplomatul rus a fost informat despre intenția autorităților germane de a solicita regimul de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva celor responsabili de acest atac cibernetic, între care și Dmitri Badin.

Într-un comunicat, ministerul german al Apărării a dat asigurări de Badin este „membru al grupului APT28 (sau Fancy Bear) și că există dovezi sigure că el făcea parte din GRU la vremea atacului”.

Ambasada Rusiei la Berlin a respins acuzațiile germane, vorbind despre o poveste „reîncălzită” despre „hackerii ruși” și despre „serviciile secrete din spatele lor”.

Sancțiunile europene la care face referire diplomația germană se încadrează într-un cadru stabilit în mai 2019 de către Consiliul UE, pentru a impune „măsuri restrictive țintite care au drept scop descurajarea și combaterea cyberatacurilor care constituie un amenințare externă pentru UE sau statele sale membre, inclusiv atacuri cibernetice împotriva țărilor terțe sau organizațiilor internaționale”.

Rămâne de văzut de ce autoritățile germane au atribuit oficial un cyberatac Rusiei, deoarece aceste tipuri de cazuri în general se soluționează foarte discret, scrie Opex 360.

Atacatorii informatici au sustras în paralel cu atacul împotriva Bundestagului – potrivit presei germane – date personale din corespondenţa electronică a cancelarului în perioada 2012-2015, scrie și Agerpres.

Angela Merkel îşi exprimase personal regretul în 13 mai faţă de tentative „scandaloase” de piratare rusă care o vizase în 2015 şi asigurase că dispune de „probe tangibile” despre aceste atacuri.

Dmitri Badin este suspectat și că a participat la piratarea campaniei democrate în timpul alegerilor prezidenţiale din 2016 în SUA şi că ar fi efectuat acţiuni împotriva Organizaţiei pentru interzicerea armelor chimice (OIAC).

Guvernul german a indicat că „evaluează de asemenea acest incident în cadrul anchetei în curs asupra dosarului privind asasinatul din Tiergarten şi îşi rezervă în mod expres dreptul de a lua măsuri suplimentare”.

Acest caz se referă la uciderea în vara anului 2019 în centrul Berlinului a unui georgian de origine cecenă. Un suspect, intrat în Germania cu documente de identitate false, se află în prezent în detenţie provizorie în acest dosar. El este de asemenea suspectat că ar fi avut legături cu serviciile secrete ruse.

Miercuri seara, Angela Merkel a acuzat Moscova că „susţine regimuri fantomă în unele părţi din estul Ucrainei şi că atacă democraţiile occidentale, între care Germania, cu mijloace hibride”.

Preşedinţia germană a Consiliului UE, care va începe la 1 iulie, urmează să se „ocupe” de relaţia cu Rusia, împreună cu alte dosare geopolitice, a avertizat cancelarul Angela Merkel.