Un ou fiert la două zile, lactate şi o porţie de carne de pui pe zi, alături de soteuri de legume sunt alimente esenţiale pentru copii. Deserturi permise: prăjituri de casă, îngheţată şi fructe.

Părinţii dispuşi să facă toate poftele copiilor aleg mai degrabă mâncarea care cred ei că "are priză" la micuţi: pizza, cartofi prăjiţi, aripioare de pui, sucuri. Dacă nu sunt învăţaţi de la doi ani cu dulciuri şi alimente sărate, copiii nu le vor cere obsesiv mai târziu.

Medicii fac o listă a alimentelor sănătoase pe care orice părinte responsabil ar trebui să le ofere copilului.

Un ou fiert o zi da, una nu

Lapte. Deşi sunt înnebuniţi după lapte când sunt mici, pe măsură ce cresc, copiii încep să bea din ce în ce mai puţin. Laptele este cea mai bună sursă de calciu, vi tamina D, astfel că fiecare copil trebuie să bea zilnic două pahare.

Pentru copiii sub şapte ani este permis laptele integral, după care este recomandat laptele semidegresat (1,8% conţinut de grăsime).

Iaurt. Iaurtul este o alternativă bună mai ales pentru copiii care nu sunt "amatori" de lapte. Alegeţi iaurt simplu semidegresat, fără adaos de zahăr sau alte arome, bogat în culturi active şi probiotice.

Ouă. "Preşcolarii trebuie să mănânce un ou fiert la două zile, pentru că, oricum mănâncă în fiecare zi ouă din alte surse (găluşti, dulciuri, paste, etc.). Evitaţi ouăle prăjite sau preparatele grele cu ouă (maioneze, sosuri, creme)", e sfatul nutriţio nistului Lygia Alexandrescu.

Carne. Copiii până în şapte ani au nevoie zilnic de 70 de grame de carne de pui sau curcan (o jumătate de pulpă sau o bucăţică de piept), care trebuie servite la prânz.

"Copiii mai mari pot mânca o pulpă pe zi (150 de grame), iar ficăţei de pui pot mânca de două ori pe săptămână, având un conţinut mai mare de colesterol. Carnea de vită sau porc conţine foarte multe proteine pentru rinichii lor", adaugă nutriţionistul.

Fără mazăre, fasole şi varză până la trei ani

Cereale integrale cu fructe. Alegeţi cereale integrale îmbogăţite cu calciu, fier, vitamine şi minerale. Nu vă lăsaţi ademeniţi de cerealele frumos ambalate şi colorate, care sunt "doldora" de zahăr. Puteţi adăuga banane, stafide, caise deshidratate, smochine, curmale sau alte fructe ca "să prindă" la copii.

Legume. Până la trei ani copiii nu au voie să mănânce mazăre, fasole uscată sau varză, pentru că sunt mai greu de digerat. "După trei ani începeţi cu cantităţi mici (100 de grame) şi vedeţi reacţia. Le puteţi oferi în schimb mazăre şi fasole verde, soteuri de morcovi, dovlecei, ciuperci, broccoli, cartofi copţi şi orez, care este foarte bine tolerat de copii", mai recomandă nutriţionistul.

Educaţi gustul copiilor pentru legume de la vârste fragede, mâncaţi îm preună cu ei şi, chiar dacă iniţial nu le mănâncă, continuaţi să le puneţi în farfurie legume variate. În final se vor sătura să le refuze.

Dulciuri. O regulă esenţială e să nu învăţaţi copiii sub trei ani cu dulciuri sau alimente sărate, dacă vreţi să nu tânjească după ele mai târziu.

"Trebuie evitate toate dulciurile din comerţ, care sunt extrem de artificiale, dar mai ales dulciurile cu cofeină. Preparaţi-le copiilor plăcinte cu brânză dulce şi stafide sau cu mere, tarte cu fructe, clătite cu puţin ulei. Micuţii pot mânca o felie de tort sau o prăjitură făcută în casă, o clătită o dată la douătrei zile", conchide specialistul.

Alte variante sunt îngheţata făcută din fructe proaspete cu iaurt şi congelate în diverse forme, iaurtul natural amestecat cu fructe proaspete, fructe de sezon sau fructe uscate.

REGULI DE URMAT

Nu "mituiţi" copiii să mănânce, oferiţi porţii în funcţie de vârstă

1. Mese echilibrate înseamnă consum de alimente variate din patru grupe alimentare: legume şi fructe, făinoase, lactate, carne.

2. Nu presaţi şi nici nu "mituiţi" un copil să mănânce ori să consume anumite produse. Cu cât un părinte presează mai mult copilul, cu atât este mai puţin probabil să mănânce acel aliment.

3. Perioadele în care copilul are preferinţe alimentare şi face "obsesii" pentru anumite produse sunt normale. Fiţi răbdători şi nu vă îngrijoraţi, mai ales dacă copilul este activ, creşte şi este sănătos.

4. Copiii mici au nevoie de porţii mici de mâncare. Pe măsură ce cresc, şi porţiile pe care le servesc trebuie să se mărească.

5. Ajutaţi copilul să înveţe un stil de viaţă sănătos fiind un bun exemplu pentru el. Mâncaţi cu el la masă, produse sănătoase şi cât mai variate.

6. Lactatele sunt importante pentru creştere, ca şi pentru "construirea" de oase puternice, însă prea mult lapte nu mai lasă loc şi de alte alimente sănătoase.

7. Nu este niciodată prea târziu ca un copil să deprindă obiceiuri alimentare sănătoase, aşa că orice eroare poate fi remediată.

8. Creşterea unui copil este influenţată de mulţi factori, nu doar de alimentaţie. Fiecare este diferit, iar copiii pot creşte şi se pot dezvolta în ritmuri diferite, aşa că nu faceţi tot timpul comparaţii care nu sunt relevante cu alţi micuţi de aceeaşi vârstă.