Donald Trump a sugerat joi, în cadrul unei convorbiri cu omologul său rus Vladimir Putin, implicarea Chinei în noi discuţii privind limitarea cursei înarmării, a anunţat Casa Albă.

„Preşedintele Trump a reafirmat faptul că Statele Unite sunt angajate într-o limitare eficientă a armamentului care să includă nu numai Rusia, ci şi China, şi aşteaptă cu nerăbdare discuţii viitoare pentru a evita o cursă costisitoare a înarmării”, a arătat administrația americană într-un comunicat.

Statele Unite s-au retras anul trecut din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), care interzicea rachetele cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri.

Washingtonul ameninţă, de asemenea, că se va retrage din tratatul New Start, care menţine arsenalele nucleare ale celor două ţări cu mult sub nivelul Războiului Rece şi care expiră în 2021.

Donald Trump insistă asupra implicării Chinei într-un viitor acord, susţinând că capacitatea nucleară şi de rachete a Beijing-ului se extinde rapid.

Experții au remarcat că retragerea SUA din INF, dincolo de explicația oficială, că Rusia nu respectă tratatul, a fost motivată în realitate de faptul că, în timp ce Washingtonul și Moscova își țineau arsenalele restrânse, Beijingul și le dezvolta nestingherit pe ale sale.

Mai mult, în zona fierbinte dintre Statele Unite și China, care este Marea Chinei de Sud, rachetele cu rază medie de acțiune pot constitui un factor strategic determinant.

Un raționament similar este valabil și pentru celelalte categorii de arme nucleare: China își dezvoltă arsenalul nuclear fără restricții, spre deosebire de celelalte două superputeri, SUA și Rusia.

Pe de altă parte, Rusiei nu îi convine o relansare a cursei înarmărilor nucleare: amintirea prăbușirii URSS, extenuată economic de sprintul lui Reagan din anii 1980 este încă proaspăt în memoria Moscovei.

În plus, Rusia se confruntă cu o criză economică mocnită de mai mulți ani, pe care pandemia de COVID-19 și prețul mic al petrolului nu fac decât să o agraveze. De aceea, ar fi încântată dacă o parte din banii pentru menținerea și dezvoltarea arsenalului nuclear ar fi redirecționați pentru menținerea economiei naționale pe linia de plutire.

Donald Trump știe bine acest lucru. El mai știe și că nu Rusia, ci China este amenințarea numărul 1 pentru Statele Unite. De aceea a declanșat războiul comercial. De aceea, actualul război prilejuit de COVID-19.

Or, negocierile nucleare pot constitui o oportunitate pentru Trump de a și-l apropia pe Putin și a-l îndepărta în același timp de Xi, de care se apropiase periculos în ultimii ani.

Mugurii unei posibile înțelegeri Trump – Putin s-au văzut cu ocazia recentei intervenții a președintelui american, care a pus capăt „războiului petrolului”, dintre Rusia și Arabia Saudită, care a dus țițeiul la prețuri negative ce decavau economia rusă.

Apropierea pe care o încearcă acum Trump este în conformitate cu principiul „Diplomației Triangulare”, prescris de Kissinger în relațiile Statelor Unite cu Rusia și China, cu multe decenii în urmă.

Acesta recomandă ca Washingtonul să stea întotdeauna mai aproape de una dintre cele două țări decât sunt ele una de alta.

În cazul de față. cum Rusia și China s-au apropiat periculos de mult una de alta, amenințând să contrabalanseze polul geostrategic american, SUA trebuie să se apropie de una dintre ele. Iar aceasta, logic, trebuie să fie cea considerată mai puțin periculoasă.