Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) dezbate, luni, o contestație formulată de Radu Mazăre împotriva măsurilor preventive luate împotriva sa în urma repatrierii fostului primar al Constanței din Madagascar, unde a fugit înainte de a fi condamnat definitiv în dosarul Retrocedării Plajelor și înainte de condamnarea pe fond si în dosarul Polaris.
Magistrații ICCJ așteaptă răspuns la o adresă trimisă la Ministerului Justiţiei în care cereau lămuriri privind modul de interpretare a normelor Legii 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională. Asta deoarece avocații lui Radu Mazăre au invocat faptul că acesta nu ar mai putea fi judecat deocamdată în alte dosare, în afara celui pentru care a fost repatriat din Madagascar.
„Radu Mazăre are şi calitatea de extrădat. În această calitate, supun Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dispoziţia referitoare la regula specialităţii. În opinia mea, există un principiu de la care nu ne putem abate, că persoana nu va fi nici urmărită, nici supusă unei restricţii a libertăţii pentru alte fapte anterioare predării. (…) Singurul remediu procesual e disjungerea sau încetarea procesului penal. La art. 74 există o excepție: statul care a predate consimte (n.r. – judecarea). Deci, trebuie emisă adresă către autoritățile din Madagascar. Nu se poate trece la judecata domnului Mazare.”, a arătat avocata fostului edil al Constanței
Radu Mazăre a arătat, pe data de 24 iunie, în fața magistraților Înaltei Curți, că autoritățile din Madagascar l-au repatriate fără să fie prezentat în fața unei instanțe de judecată, ci doar în baza unei ordonanțe semnate de un procuror malgaș.
Potrivit legii extrădării, procedura trebuie să aibă loc în fața unui judecător, cu posibilitatea atacării deciziei la o instanță ierarhic superioară. Mai mult, fostul edil a arătat că autoritățile din Madagascar au exercitat presiuni asupra lui pentru a renunța la anumite drepturi, inclusiv la regula specialității, potrivit căreia el nu poate fi anchetat, arestat sau judecat în alte cauze în afara celor pentru care se solicită predarea.
„Mi-au fost încălcate drepturile de ambele state – atât Madagascar, cât și România – în momentul în care am fost adus forțat în România, fără posibilitatea de a mă prezenta în fața unei instanțe din statul Madagascar și când am fost preluat de escorta românească, fără a exista o hotărâre a unei instanțe de extrădare. În Madagascar s-au făcut presiuni asupra mea: am fost amenintat inclusiv cu copiii, ca să îmi dau acordul scris că doresc să renunț la orice și doresc să mă întorc în România. Nu am făcut acest lucru, deși am fost amenințat de un ofițer de poliție, precum și de un procuror”, a declarat Radu Mazăre.
Pe data de 25 ianuarie au avut loc ultimele dezbateri pe fond în dosarul „Polaris”, în care Radu Mazăre și omul de afaceri Sorin Strutinsky au fost trimiși în judecată pentru presupuse fapte de corupție legate de atribuirea contractelor de salubritate. Procurorul DNA a cerut pentru Radu Mazăre o pedeapsă cu închisoarea orientată spre maximum, adică de 12 ani de închisoare. Pe data de 8 ianuarie, la ultimul termen din dosarul retrocedării plajelor, procurorii au cerut o condamnare de 15 ani de închisoare pentru fostul edil.
În schimb, avocații lui Radu Mazăre au pledat pentru achitarea clientului lor. Protocoalele ilegale încheiate între SRI și DNA, denunțurile scrise sub presiune și inconsistența probatoriului s-au numărat printre principalele argumente pentru care avocații au solicitat instanței achitarea. Atât în dosarul „Polaris” cât și în cel al retrocedărilor o importantă probă contestată de avocați a fost expertiza, în ambele situații experții DNA neputând dovedi fără putință de tăgadă – spun apărătorii – comiterea infracțiunilor.
Recomandările noastre
