Ţările din Zona Euro au decis miercuri să suspende măsurile de uşurare a datoriei Greciei, aprobate cu zece zile înainte. Ele au apreciat că guvernul de la Atena ar fi trebuit să le informeze înainte de a anunţa o primă pentru pensionari.

Situaţia s-a deteriorat din nou între Grecia şi creditorii săi europeni. Miercuri, statele din Zona Euro au luat hotărârea de a suspenda punerea în practică a unui prim pachet de măsuri menite să uşureze povara datoriei publice greceşti, care a ajuns la 180% din PIB.

Promise premierului Alexis Tsipras, acestea fuseseră totuşi validate de miniştrii de Finanţe din Zona Euro, pe 5 decembrie şi trebuiau aplicate prin Mecanismul European de Stabilitate (MES).

Însă prim-ministrul grec a anunţat acordarea unei prime pentru pensionarii cei mai defavorizaţi, ca şi o reducere a TVA pe insulele din Marea Egee, cele mai afectate de valul de imigranţi sosiţi din Orientul Mijlociu.

Aceste cheltuieli publice suplimentare erau posibile graţie excedentului bugetar pe 2016, care este superior obiectivului fixat de creditori, a declarat Atena.

Doar că, din momentul în care a acceptat planul de ajutor de 86 de miliarde de euro, în 2015, care se derulează până în 2018, regimul din Grecia a intrat sub tutela severă a creditorilor săi, astfel că nu are dreptul să angajeze nici cea mai măruntă cheltuială bugetară fără aprobarea prealabilă a acestora.

Preşedintele Zonei Euro, Jeroen Dijsselbloem, care este şi ministru de Finanţe al Olandei, a declarat:

„Instituţiile (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI) au apreciat că acţiunile guvernului de la Atena nu sunt în conformitate cu angajamentele acestuia. Unele state membre văd şi ele lucrurile în acest fel, şi deci nu există unanimitate acum pentru aplicarea măsurilor de uşurare a datoriei pe termen scurt.”

La rândul său, purtătorul de cuvânt al lui Wolfganf Schauble, ministrul german de Finanţe, adept al rigorismului bugetar, avertiza recent:

„Este imperativ ca măsurile să nu fie hotărâte în mod unilateral sau anulate fără preaviz.”

Concret, creditorii au decis să analizeze noile cheltuieli bugetare înainte de a continua sau nu punerea în practică a măsurilor de uşurare a datoriei Greciei.

Evident, măsurile de uşurare ar avea un efect limitat asupra datoriei, comentează Le Figaro, însă ele ar permite guvernului de la Atena să îndulcească pilula amară a reformelor drastice impuse de creditori, în condiţiile în care populaţia este tot mai nemulţumită.

În plus, ele ar da un semnal pozitiv pieţelor şi investitorilor în legătură cu situaţia economică din Grecia.

În schimb, anunţul suspendării măsurilor de uşurare a datoriei au urcat imediat nivelul dobânzilor la împrumuturile pentru Grecia la 7%, cel mai ridicat din ultima lună, iar Bursa din Atena a căzut cu 3%.

Situaţia din Grecia este explozivă: nemulţumirile sociale, provocate de măsurile de austeritate împuse de creditori se adaugă crizei produse de valul de imigranţi care a inundat insulele din Marea Egee, în condiţiile în care ajutorul primit din partea UE este nul.