Autorităţile finlandeze ameninţă femeile de etnie romă cu expulzarea sau cu internarea copiilor în centre sociale, în cazul în care îşi folosesc copiii la cerşit, informează Reuters.
Organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului au catalogat măsura drept o formă de şantaj, care mai degrabă dezbină familiile decât să le protejeze.
Ministrul finlandez pentru Migraţie şi Afaceri Europene, Astrid Thors, susţine însă că aceste acţiuni sunt necesare în cazul în care copii sunt în pericol.
În plus, Thors suliniază faptul că state precum România ar trebui să îşi asume responsabilitatea integrării cetăţenilor romi şi să prevină astfel exodul spre alte ţări europene.
"Încercăm să acţionăm în interesul copiilor. Deşi controversat, este foarte bine că oamenii care vin aici ştiu că aceasta este regula", a mai spus ea.
Apariţia primilor cerşetori de etnie romă pe străzile din Helsinki a agitat presa finlandeză şi a evidenţiat o reticenţă faţă de străini.
Finlandezii, ostili faţă de străini
Potrivit Reuters, finlandezii şi-au manifestat vădit ostilitatea faţă de străini, nu numai faţă de romi. Asta până când mai multe analize economice au avertizat că, în lipsa unei atitudini mai prietenoase faţă de nou-veniţi, economia Finlandei va avea de suferit.
În prezent, autorităţile finlandeze încearcă să atragă imigranţi pentru a pune pe roate o economie slăbită de o piaţă a muncii instabilă şi de cea mai ridicată tendinţă de îmbătrânire a populaţiei.
Datele oficiale arată că în Finlanda trăiesc 122.000 de imigranţi, cei mai mulţi provenind din Rusia şi Estonia.
Aproximativ zece mii sunt romi, cei mai mulţi provenind din România şi Bulgaria. Potrivit legii, ei nu pot fi deportaţi decât în cazul în care comit infracţiuni grave.
Cei mai mulţi trăiesc în corturi sau în tabere improvizate în apropierea marilor oraşe, încurajaţi de faptul că nu există încă o lege care să interzică cerşetoria.
Deşi numărul romilor este încă mic, reprezentanţii poliţiei susţin că aceştia au devenit mai agresivi şi mai organizaţi.
"Cerşitul este mai bun decât să sufăr de foame" Însă ceea ce i-a înfuriat pe finlandezi a fost folosirea copiilor romi la cerşit.
Outi Parkkinen, din Helsinki, a afirmat că nu poate să nu îi condamne pe cei care îşi folosesc copiii în acest mod pentru a obţine bani.
"Se spune că Finlanda nu are o atitudine pozitivă în privinţa imigranţilor romi. Ar trebui să îi lăsăm să zacă pe străzi cu riscul ca aceşti copii să moară?", întreabă retoric Parkkinen.
Aurelia, o cerşetoare din România, a mărturisit că are câştiguri mult mai mici de când nu mai cerşeşte împreună cu fiica sa în vârstă de patru ani.
"Cerşitul este mai bun decât să sufăr de foame", susţine Aurelia, aşezată în faţa unei cutii goale, în apropierea staţiei de cale ferată din Helsinki.
Femeia de 35 de ani spune că cerşetoria este singura cale prin care îşi poate întreţine familia rămasă acasă.
Problema cerşetorilor romi s-a agravat în ultima perioadă şi în alte state nordice.
În urmă cu cinci ani, autorităţile daneze au încercat să integreze copiii romi în clase speciale şi să retragă ajutoarele sociale pentru imigranţii care refuză să îşi trimită copiii la şcoală. Aceste acţiuni au fost catalogate drept discriminatorii, în condiţiile în care Comisia Europeană încurajază statele membre să ofere condiţii mai bune şi şanse egale romilor.
În urmă cu o săprămână, un cotidian din Norvegia relata că oraşele norvegiene au fost invadate de cerşetori din România şi Bulgaria, cele mai noi şi mai sărace state membre ale UE.
Cotidianul norvegian scria că agresivitatea cerşetorilor est-europeni şi teatrul pe care aceştia îl joacă au creat o revoltă generală impotriva prezenţei lor în această ţara.
Citiţi şi "Cerşetoria, interzisă şi în Verona" "Băsescu vizitează taberele de romi din Italia"
(12:36)