Marocul a calificat decizia Washingtonului drept „luare de poziţie istorică”.

Donald Trump a anunţat joi, 10 decembrie, că Marocul îşi va normaliza relaţiile cu Israelul, aşa cum au făcut recent alte trei ţări arabe, şi că Statele Unite recunosc suveranitatea marocană asupra Saharei Occidentale. „Un alt progres ISTORIC astăzi!”, a scris pe Twitter preşedintele american. „Cei doi MARI prieteni ai noştri, Israelul şi Regatul Marocului, au acceptat să-şi normalizeze complet relaţiile diplomatice – un mare pas înainte pentru pace în Orientul Mijlociu!”.

Rabatul a confirmat puţin mai târziu apropiata reluare a relaţiilor diplomatice cu statul evreu.

Într-o convorbire telefonică cu Donald Trump, regele Marocului, Mohammed VI, a arătat că ţara lui „va relua contactele oficiale […] şi relaţiile diplomatice în cel mai scurt timp [cu Israelul]”, potrivit unui comunicat al Palatului regal.

Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a salutat şi el un acord „istoric”, referindu-se la crearea în curând de „curse aeriene directe” între cele două ţări.

Preşedintele egiptean, Abdel Fattah al-Sissi, a vorbit şi el despre „un pas important spre mai multă stabilitate şi cooperare” în regiune.

Acordurile Abraham

Marocul şi Israelul au deschis încă din anii 1990 birouri de legătură la Rabat şi la Tel-Aviv, care au fost închise la începutul anilor 2000.

Bahrainul şi Emiratele Arabe Unite au acceptat deja în ultimele luni să-şi normalizeze relaţiile cu Israelul, în cadrul acordurilor numite „Abraham”, sub egida Casei Albe reprezentate de Jared Kushner, ginerele şi consilierul lui Donald Trump.

Sudanul şi-a dat şi el acordul de principiu să facă la fel şi, potrivit lui Jared Kushner, recunoaşterea Israelului de către Arabia Saudită este „inevitabilă”.

Până acum, Marocul avea o poziţie constantă privind rezolvarea conflictului israelo-palestinian, declarându-se pentru o soluţie cu două state cu Ierusalimul de Est „drept capitală” a statului la care aspiră palestinienii şi împotriva politicii Israelului de colonizare în Teritoriile palestiniene ocupate.

Regele Marocului prezidează „Comitetul Al-Qods” [Ierusalim în arabă], creat de Organizaţia de cooperare islamică pentru a lucra la păstrarea patrimoniului religios, cultural şi urbanistic al Oraşului sfânt. Vizita papei Francisc în martie 2019 a fost ocazia pentru el să-şi reafirme voinţa de a „păstra” Ierusalimul ca „loc de întâlnire şi simbol al coexistenţei paşnice”.

Suveranul marocan l-a asigurat pe preşedintele palestinian, Mahmoud Abbas, de continuarea „angajamentului permanent şi susţinut al Marocului pentru cauza palestiniană justă”.

Căci nu este vorba de o „recunoaştere” a Israelului, a subliniat un înalt oficial diplomatic marocan, chiar dacă există legături de mult timp între cele două ţări, în special din cauza importantei comunităţi evreieşti de origine marocană în Israel, care numără circa 700.000 de persoane.

Compensaţie

Problema normalizării relaţiilor dintre Rabat şi Israel a fost relansată în februarie 2020 cu ocazia unei vizite oficiale în Maroc a şefului diplomaţiei americane, Mike Pompeo. La vremea respectivă, presa israeliană dădea asigurări că Rabatul ar fi gata să facă un gest în contrapartidă cu un sprijin american faţă de poziţia Marocului privind Sahara Occidentală, fostă colonie spaniolă, pe care şi-o dispută marocanii şi independentiştii din Frontul Polisario susţinuţi de Algeria.

Donald Trump, care va pleca de la Casa Albă pe 20 ianuarie, a anunţat în acelaşi timp pe Twitter că a semat joi o proclamaţie prin care recunoaşte suveranitatea marocană asupra Saharei occidentale.

„Propunerea serioasă, credibilă şi realistă a Marocului privind planul de autonomie este singura bază pentru o soluţie justă şi perenă pentru asigurarea păcii şi prosperităţii!”, a scris el. „Marocul a recunoscut Statele Unite în 1777. Este deci potrivit ca noi să recunoaştem suveranitatea lor asupra Saharei occidentale”, a adăugat el.

Mohamed VI a salutat o „luare de poziţie istorică” a Statelor Unite.

Poziţia ONU rămâne neschimbată

Rabatul, care controlează trei sferturi din acest teritoriu de deşert de 266.000 kilometri pătraţi, propune o autonomie sub suveranitatea sa, în vreme ce fronul Polisario cere de ani de zile un referendum de autodeterminare, prevăzut de un acord din 1991.

Negocierile care implică Marocul, frontul Polisario, Algeria şi Mauritania sunt într-un punct mort din martie 2019.
Situaţia este foarte tensionată în Sahara Occidentală de la ruperea armistiţiului în vigoare din 1991 de către independentişti, după o operaţiune militară surpriză marocană într-o zonă tampon din extremitatea sudică a teritoriului.

ONU, care a desfăşurat o misiune de pace în Sahara Occidentală, a arătat că decizia americană nu-i schimbă poziţia, anume aceea de a încerca să organizeze un referendum de autodeterminare.

Spania, fosta putere colonială, a dat asigurări că va respecta „rezoluţiile Naţunilor Unite pentru a găsi o cale de rezolvare” a conflictului din Sahara Occidentală.

Frontul Polisario a condamnat „în termenii cei mai duri” decizia lui Donald Trump.

Sursa

Traducere: Gabriela Sîrbu, RADOR