Majoritatea proprietarilor de întreprinderi mici şi mijlocii spun că mediul de afaceri din România este ostil şi nu-şi pot dezvolta afacerile din cauza cererii reduse şi a fiscalităţii excesive.

Economia românească dă semne de revenire, dar rămâne în continuare un mediu deloc prietenos pentru începerea şi dezvoltarea unei afaceri. Asta reiese în urma unui sondaj realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Aproximativ şapte din 10 oameni de afaceri care conduc o firmă mică sau mijlocie consideră că mediul de afaceri autohton este ostil dezvoltării unui business. Anul trecut, procentul nemulţumiţilor era de aproape 80%.

"Este clar că economia începe să se dezmorţească şi că avem semnale pozitive, însă mediul de afaceri nu e favorizant pentru marea majoritate a investitorilor", a declarat Ovidiu Nicolescu, preşedin tele CNIPMMR, la o conferinţă de presă. 67% dintre întreprinzători susţin că reducerea cererii interne este principala problemă pe care o întâmpină în derularea afacerii.

Alte dificultăţi cu care se confruntă IMM-urile în această perioadă sunt, potrivit sondajului la care au participat 1.723 de întreprinzători, fiscalitatea execesivă, inflaţia, birocraţia şi corupţia.

De fiscalitatea excesivă şi de inflaţie se plâng circa 48% dintre oamenii de afaceri care conduc un IMM. De creşterea accelerată a inflaţiei sunt nemulţumiţi alţi 44%. Nu este astfel de mirare că peste 85% dintre cei chestionaţi cer reducerea taxei pe valoarea adăugată la alimente la 5% şi revenirea la TVA de 19%.

Faţă de anul trecut, tot mai mulţi antreprenori văd în desele controale ale Fiscului o piedică în calea unei bune derulări a afacerii. Procentul celor care au raportat controalele excesive ale autorităţile a crescut în acest an cu peste 60%, până la 31,15%.

Lipsa investiţiilor este, potrivit preşedintelui Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, Cristian Pârvan, principala problemă care există în acest moment în economie, alături de faptul că Executivul ia măsuri cu impact minor în economie. "La noi nu se pot lua decât măsuri foarte bune, dar cu efect limitat, cum ar fi cardul Kogălniceanu pentru IMM-uri", ne-a declarat Pârvan.

Ne aşteaptă scumpiri

Majorarea preţurilor la gaze de la 1 iulie, precum şi scumpirea litrului de benzină la pompă vor avea un impact negativ asupra costurilor de producţie şi a preţurilor.

"Vom avea o tendinţă de creştere şi a costurilor şi a preţurilor. Acolo unde piaţa va permite, vom avea aceste majorări, acolo unde nu se poate, vom avea falimente", a declarat Ovidiu Nicolescu. Potrivit acestuia, de la începutul anului şi până acum, costul mediu de producţie a crescut cu 15%, fără a se simţi neapărat în preţuri.

"Avem semnale pozitive, însă mediul de afaceri nu este favorizant pentru marea majoritate a investitorilor.“ OVIDIU NICOLESCU, preşedintele CNIPMMR

PROPUNERI

Ce vor să schimbe IMM-urile în Codul Fiscal

Întreprinzătorii mici şi mijlocii cer Ministerului de Finanţe ca, de anul viitor, în Codul Fiscal, să fie majorat de la 35.000 de euro la 50.000 de euro plafonul de înregistrare în scop de TVA, iar contribuţiile sociale să fie reduse cu până la 10 puncte procentuale.

Totodată, firmele mici vor ca autorităţile publice care nu-şi achită obligaţiile către firmele private să plătească dobânzi şi penalităţi, iar obligaţiile IMM-urilor, organizaţiilor nonguvernamentale, patronatelor şi sindicatelor de a plăti lunar contribuţii sociale să fie eliminate, revenindu-se la plăţile trimestriale sau semestriale.

O altă problemă pe care firmele mici speră să fie rezolvată prin modificarea de anul viitor a Codului Fiscal este eliminarea înregistrării şi sancţionării cu penalităţi a datoriei aferente obligaţiilor salariale în cadrul proiectelor de finanţare dacă nu s-au primit banii din finanţare şi cofinanţare.