Sfarsitul de an a adus cu el un eveniment unic in istoria Romaniei din ultimii saizeci de ani: a fost numit viitorul succesor al Casei Regale. La 60 de ani de la abdicarea sa, Regele Mihai a desemnat-o pe Principesa Margareta (58 de ani) mostenitoare a tronului. Ce inseamna acest act si ce importanta are pentru Romania?
Regele Mihai I a desemnat-o pe fiica sa cea mare, Principesa Margareta (58 de ani), mostenitoare a tronului si Custode al Coroanei Romaniei. Momentul ales de Mihai I pentru a anunta noul succesor nu a fost unul intamplator. Pe data de 30 decembrie 2007, la ora 12.00, in momentul in care se aniversau 60 de ani de la abdicarea sa, Regele Mihai si-a prezentat mostenitorul, impreuna cu un nou Statut Dinastic al Familiei Regale.
Fidela unei tari necunoscute
Revenita in Romania la inceputul anilor 1990, Principesa Margareta, stra-stra-stranepoata Reginei Victoria, fiind a 82-a in ordinea succesiunii la tronul Marii Britanii, a fost de la inceput unul dintre cei mai activi membri ai Familiei Regale. Prima fiica a Regelui Mihai I si a Reginei Ana, nascuta in Elvetia, in 1949, a ales sa se implice in dezvoltarea unei Romanii aflate in plin proces de tranzitie prin infiintarea „Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei”. Acest cadru neguvernamental i-a oferit prilejul de a initia proiecte destinate societatii civile, in special copiilor si batranilor.
„Fundatia s-a nascut din dorinta mea de a contribui la binele tarii pe care am invatat sa o iubesc cu mult inainte de a o cunoaste. Am inceput acum 17 ani sa contribuim la reinnoirea spirituala si sociala a Romaniei, la revigorarea demnitatii de care romanii aveau atata nevoie dupa decenii de dictatura”, declara Principesa Margareta.
Prin intermediul organizatiei sale, fiica cea mare a Regelui Mihai s-a implicat si in cazul Rosia Montana. Intr-un interviu acordat publicatiei „Ziua de Cluj”, aceasta a declarat ca atat fundatia pe care o conduce, cat si Casa Regala au decis sa ia atitudine, intrucat acest proiect minier se poate dovedi periculos nu numai pentru Romania, cat si pentru intreaga Europa.
„Am vrut de mult timp sa ne implicam, dar acum este un moment critic pentru Rosia Montana. Acum suntem in Europa, deci sunt alternative. Inainte a fost un conflict aici. Acum noi am venit sa propunem solutii la acest conflict, la aceasta problema. Am simtit ca este momentul sa ne implicam deoarece exista solutii”, a mai subliniat succesoarea lui Mihai I.
Un deznodamant anticipat
In opinia analistului politic Cristian Parvulescu, „numirea succesorului Regelui Mihai a fost una predictiva, intrucat aceasta intentie a fost anuntata inca din 1997. Ceea ce trebuie subliniat este faptul ca schimbarea vizeaza Casa Regala ca institutie privata. Avem prin urmare o implicatie simbolica a acestui eveniment care nu indica neaparat intentia Familiei Regale de a intra si in politica.”
Cu toate acestea, imaginea mostenitoarei a servit la un moment dat si in proiectele unor formatiuni politice. La inceputul anilor 2000, PNTCD, care se afla in cautarea unor solutii salvatoare ca urmare a esecului datorat pierderii locurilor in Parlament, a decis propunerea din partea formatiunii, pe listele senatorilor, a Principesei Margareta. In cele din urma, conducerea principalului partid monarhist din Romania a decis respingerea acestei propuneri.
Avand in vedere faptul ca activitatile Principesei sunt purtate departe de scena efervescenta a politicii, prezenta acesteia este discreta, ceea ce ar putea reprezenta un impediment in recunoasterea ei ca un posibil lider al monarhiei constitutionale romanesti. Cristian Parvulescu a declarat in acest sens ca „sprijinul acordat de grupurile de sustinatori monarhisti este in primul rand indreptat spre Casa Regala ca institutie, recunoscuta pentru sprijinul acordat tarii pe drumul ei spre modernitate, si nu neaparat Regelui Mihai sau Principesei Margareta.
In acelasi timp, Principesa Margareta este licentiata in Sociologie, Stiinte Politice si Drept International, educatie ce ii ofera un real avantaj. Este de asemenea si o buna cunoscatoare a vietii politice europene si romanesti. Toate aceste elemente ii vor oferi statutul de lider, pe care tatal sau, Regele Mihai I, il detine in acest moment in cadrul Casei Regale.”
Cuplul princiar modern
Un alt element care o va ajuta sa se impuna ca succesoare a tatalui sau este mariajul cu Radu Duda, care va fi recunoscut dupa moartea lui Mihai I ca Alteta Sa Regala Principele Consort al Romaniei. Rolul fostului actor din Iasi in cadrul Familiei Regale a fost mult mai vizibil. Chiar daca numele principelui a fost descoperit pe una dintre listele colaboratorilor cu Securitatea, evolutia acestuia nu a avut de suferit.
Conform unui articol publicat in ziarul „Cotidianul”, legaturile sotului Principesei Margareta cu politia politica au aparut in urma descoperirii unei liste de informatori in biroul fostului prim-secretar de partid al judetului Iasi, Maria Ghitulescu. In cadrul acestui registru, pe data de 9 septembrie 1986, actorul Teatrului National, Radu Duda, a primit aprobarea de a participa la „activitatile” Securitatii.
Cu toate acestea, Principele avea sa declare ca nu a colaborat niciodata cu acea institutie: „Singura explicatie pentru prezenta numelui meu poate fi ca, in septembrie 1986, am luat parte, ca actor al Teatrului National din Iasi, la un turneu in Israel. Inainte de a pleca, am fost intrebat daca doresc sa colaborez cu Securitatea si am refuzat”. Lasand in urma acest incident, Principele, cu unsprezece ani mai tanar decat sotia sa, si-a concentrat atentia asupra ascensiunii militare si politice.
In urma absolvirii Colegiului National de Aparare a primit functia de colonel, iar implicarea sa activa in politica i-a adus pe timpul guvernarii Nastase, functia de reprezentant special al Guvernului pe probleme de integrare europeana si dezvoltare durabila. De asemenea, este responsabil cu organizarea proiectului Europa Regiunilor, prin care se vor incuraja parteneriatele economice, sociale si culturale ale Romaniei cu alte tari ale Uniunii Europene.
Renuntarea la traditie Acordarea titlului de mostenitor al Coroanei Romaniei unei femei aduce noi schimbari si la nivelul organizarii institutiei regale. Astfel, in cadrul „Normelor fundamentale ale Familiei Regale a Romaniei”, Regele Mihai prevede, ca in cazul in care forma de guvernare a Romaniei va trece de la republica la monarhie, parlamentul sa renunte la aplicarea legii salice, care interzicea succesorilor dinastici pe linie feminina sa ocupe tronul tarii, intrucat aceasta „nu corespunde nici drepturilor din Europa de astazi, nici valorilor societatii romanesti.”
DIN TRECUT
Marea poveste de dragoste din viata Principesei
> Printesa Margareta este cunoscuta si pentru relatia din tinerete pe care a avut-o cu Gordon Brown, actualul premier al Marii Britanii din partea laburistilor. Povestea de dragoste dintre cei doi a inceput in Marea Britanie, in timpul studentei la Universitatea din Edinburgh. Chiar daca proveneau din medii diferite, relatia dintre cei doi a durat mai bine de cinci ani.
> Ruptura dintre socialistul Brown si tanara printesa s-a datorat principiilor politice pe care fiecare le sustineau. Conform unei declaratii aparute in cartea biografica a omului politic britanic, „Gordon Brown: The Biography”, aparuta in 1998, un prieten apropiat al acestuia declara despre Printesa Margareta faptul ca „era dulce si draguta si, cu siguranta, era pregatita sa devina o sotie buna. Era si inteligenta, desi nu se compara cu el (n.r. -Brown), dar pareau facuti unul pentru celalalt”.
> Chiar daca despartirea s-a produs acum mai bine de treizeci de ani, ambii si-au refacut vietile tarziu: Principesa Margareta s-a casatorit in 1996 cu Radu Duda, iar Brown s-a insurat cu Sarah Macaulay in anul 2000. Decis sa faca o cariera in fotbal, Brown a suferit in timpul unui meci un accident in urma caruia ambele retine i s-au desprins. Complicatiile si operatiile ulterioare l-au determinat sa renunte la sport si sa se dedice unei altei activitati fata de care prezenta interes, politica, si careia i-a ramas fidel intreaga viata. Ulterior, avea sa declare faptul ca a regretat ca nu si-a temperat convingerile politice si nu a reusit sa se casatoreasca cu Printesa Margareta.
SUCCESIUNE
Ordinea la Coroana Casei Regale a Romaniei
> 1. ASR Principesa Mostenitoare Margareta a Romaniei, Custode al Coroanei Romaniei;
> 2. ASR Principesa Elena a Romaniei (a doua fiica a Regelui Mihai si a Reginei Ana);
> 3. Nicolae de Roumanie Medforth Mills (fiul Elenei, nepotul Regelui, care va deveni ASR Principele Nicolae al Romaniei la 1 aprilie 2010, la implinirea varstei de 25 de ani);
> 4. Elisabeta Karina de Roumanie (fiica Elenei);
> 5. ASR Principesa Irina a Romaniei (a treia fiica a Regelui Mihai si a Reginei Ana);
> 6. Michael de Roumanie Kreuger (fiul Irinei);
> 7. Angelica de Roumanie Kreuger (fiica Irinei);
> 8. ASR Principesa Sofia a Romaniei (a patra fiica a Regelui Mihai si a Reginei Ana);
> 9. Elisabeta Maria Biarneix (fiica Sofiei);
> 10. ASR Principesa Maria a Romaniei (a cincea fiica a Regelui Mihai si a Reginei Ana)