Marele secret al atleților a fost descoperit

Să alergi nu e așa simplu cum pare, spun cercetătorii care, recent, au prezentat un studiu care explică ce trebuie să facă în primul rând un atlet ca să nu obosească. Și nu e ceva la care să ne fi așteptat.

Amintiți-vă de voi copii, sau uitați-vă la niște copii care aleargă. Ce fac ei, dincolo de viteză? Zâmbesc. Deseori sunt cu gura până la urechi. Și parcă nu li se mai termină energia, nu obosesc deloc. Să zâmbești când alergi e marele secret al unui atlet performant. De acum, e demonstrat științific.

Atleții care zâmbesc în timp ce aleargă consumă mai puţin oxigen, au un ritm mai economic şi, pe cale de consecință, au un nivel mai scăzut de efort, dezvăluie un studiu realizat de universităţile din Ulster şi Swansea, relatează ScienceDirect.

Studiul coordonat de Noel Brick, profesor de psihologia exerciţiului de la Universitatea din Ulster, a monitorizat un număr de 24 alergători care au purtat o mască pentru măsurarea consumului de oxigen. Lor li s-a cerut să parcurgă intervale de alergare-viteză de 4 – 6 minute, pe bandă, iar unora dintre participanți li s-a cerut să zâmbească în timp ce alergau.

Concluziile, care au fost publicate în Psychology of Sport and Exercise, arată că sportivii care au alergat cu zâmbetul pe buze au consumat mai puţin oxigen, depunând un efort fizic mai scăzut comparativ cu ceilalți.  ”A rezultat o economie de 2,8% pentru cei care zâmbeau faţă de cei care au grimase”, a precizat profesorul Noel Brick, conform sursei citate.

Împreună cu echipa sa de cercetători, specialistul a calculat ce înseamnă această economie pentru un participant la maraton: un avans de cinci minute. Ceea ce poate fi exact timpul care-l poate poziționa pe podium.

”Zâmbetul periodic poate îmbunătăți economia mișcărilor în timpul alergării la intensitate mare. În schimb, încruntarea poate crește atât percepția efortului, cât și activarea lui. Un efort conștient de relaxare nu a dat niciun fel de roade. Rezultatele au implicații practice pentru îmbunătățirea rezistenței (n.r. atleților)”, se notează în concluziile studiului publicat.