Italia este cu un picior în prăpastie. Într-o grupă convenabilă, în care doar Paraguay putea să-i pună ceva probleme, campioana mondială din 2006 nu a izbutit decât două egaluri, cel de-al doilea, 1-1 cu Noua Zeelandă, punându-l efectiv la zid pe selecţionerul Marcello Lippi.
Practic, presa peninsulară i-a făcut deja un proces public lui Lippi, cu mai multe capete de acuzare. Selecţia este considerată greşită, selecţionerul lăsându- l acasă pe Cassano doar pentru că jucătorul Sampdoriei e considerat un element perturbator în vestiar.
O altă problemă ar fi lipsa unui mod de exprimare în teren, pentru că în primul meci, cu Paraguay, s-a jucat în sistem 4-2-3-1, iar cu Noua Zeelandă s-a trecut la 4-4-2. O întrebare pe buzele tuturor este cine alcătuieşte de fapt atacul, fiindcă lângă Gilardino, cu o prestaţie ştearsă, a fost pus fie Pazzini, fie Di Natale sau Pepe, mai mult pe aripă, ori masivul Iaquinta. Toate soluţiile s-au dovedit falimentare.
A mai rămas un singur meci în faza grupelor, decisiv, cu Slovacia, dar Lippi rămâne optimist şi promite: "Ne vom reveni exact ca în 1982, când lui Bearzot i se cerea demisia. Pentru noi, Mondialul începe de-abia acum". Selecţionerul neozeelandez Ricky Herbert a atacat arbitrajul din partida cu Italia: "Nu cred că avea nevoie de un penalty cadou tocmai campioana mondială, în faţa unei echipe mici precum este cea a noastră. Am avut marea ocazie să învingem, dar nu am fost lăsaţi de arbitru. Poate izbutim o calificare istorică în «optimi »".
În runda finală sunt programate partidele Italia- Slovacia şi Paraguay - Noua Zeelandă.