Marcel Ciolacu a propus, marţi, o soluţie de deblocare a lucrărilor Parlamentului şi de soluţionare politică în cazul pensiilor speciale, unul dintre cele mai controversate subiecte. Numai că tot PSD e partidul care s-a opus eliminării pensiilor speciale.
Deși mutarea de ieri făcută de Marcel Ciolacu a dat speranțe românilor, lucrurile nu stau tocmai așa cum au fost prezentate de liderul PSD.
După scandalul din Parlamentul României cu privire la desfiinţarea pensiilor speciale, proiect blocat de PSD, Marcel Ciolacul vine cu un mesaj şi spune: Voi convoca de îndată Birourile Permanente Reunite pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, cu condiția ca acești bani să fie folosiți pentru DUBLAREA ALOCAȚIILOR! Asta înseamnă ca PNL și USR să nu mai chiulească și să deblocheze urgent activitatea Senatului. Până atunci, tot ce fac se numește minciună și populism ieftin!, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook.
Scandalul s-a declanşat pe 23 noiembrie
Am convocat Biroul permanent al Senatului din nou, în încercarea de a-i convinge pe colegii noştri că trebuie să vină la serviciu. Colegii de la PNL şi USR lipsesc de o lună, blocând Senatul. Astăzi avem pe ordinea de zi o lege extrem de importantă, aşteptată de milioane de români, şi anume legea privind dublarea alocaţiilor copiilor. După cum ştiţi, printr-un cinism de nedescris, Guvernul Orban, printr-o ordonanţă de urgenţă, a blocat dublarea alocaţiilor pentru copii. Preşedintele Iohannis, cu acelaşi cinism, a respins legea prin care Parlamentul spunea nu ordonanţei Guvernului. Astăzi avem pe ordinea de zi cererea preşedintelui de reexaminare şi, evident, vrem să respingem această cerere pentru a putea dubla alocaţiile, spunea, luni, preşedintele Senatului, Robert Cazanciuc.
Iniţiativa Fără penali în funcţii publice a fost adoptată astă-vară de Camera Deputaţilor şi prevede introducerea în Constituţie a următorului text:
Şi spune că: Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării".
Acestă iniţiativă face parte din categoria legilor constituţionale şi se adoptă cu voturile a cel puţin 2/3 din numărul de parlamentari ai fiecărei Camere, în cazul Senatului fiind vorba de 90 de senatori, cel puţin.
Din cauza boicotului, legea nu a mai ajuns să fie votată în plen, pierzând orice şansă să mai fie supusă adoptării prin referendum constituţional odată cu alegerile parlamentare din 6 decembrie.