Ministerul Apărării vrea să achiziţioneze patru nave de luptă în valoare de 800 milioane de euro ocolind Parlamentul şi legea ofssetului

Ministerul Apărării Naţionale a pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern privind achiziţia produselor şi serviciilor cuprinse în programul strategic de înzestrare ,,Corvetă multifuncţională”. Concret, MApN vrea să achiziționeze fără licitaţie sau negociere cu publicare de anunţ deschis tuturor operatorilor economici, patru corvete în valoare de 800 milioane de euro de la firma olandeză Damen Schelde Naval Shipbuilding BV, construcţia corpului navei şi integrarea armamentelor şi sistemelor urmând a se face în premieră la şantierele navale Damen din Galaţi. „Această abordare încalcă nu numai legislaţia in vigoare, dar chiar interesele naţionale esenţiale de securitate ale României”, ne-a declarat un specialist cu experienţă în domeniul industriei de apărare şi achiziţiei de tehnică militară. Modelul pentru care a optat MApN este un prototip de corvetă multifuncţională din clasa SIGMA, navele urmând să fie construite şi livrate până în 2020.

Încredinţare directă

Contractul va fi unul de încredinţare directă, deci fără licitaţie, cele patru corvete urmând să fie construite de Şantierul Naval Damen Galaţi, care face parte din grupul olandez Damen Shipyards Group şi care a mai construit astfel de nave, fiind esenţial ca prima să intre în dotarea Armatei în doi ani şi jumătate de la semnarea acordului, iar celelalte trei în maximum şapte ani. „Şantierul Naval Damen Galaţi S.A. are capacitatea tehnică, logistică şi organizatorică să realizeze construcţia şi dotarea corvetelor din clasa SIGMA proiect 10514 pentru Forţele Navale Române, fiind singurul din România care a construit în ultimii 20 de ani nave militare noi (19 nave) pentru forţele navale aparţinând ţărilor NATO şi UE şi alte câteva nave cu destinaţie militară pentru ţări terţe. În România nu există un alt şantier naval care să posede capabilitatea industrială necesară care să facă faţă cerinţelor impuse de realizarea unei corvete. Şantierul Naval Damen Galaţi S.A. şi-a dezvoltat această capabilitate treptat, prin contracte avute cu beneficiari diverşi”, se precizează în Nota de Fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern.

Săritura peste Parlament

Numai că Hotărârea de Guvern, cum este formulată în acest moment, ridică mai multe semne de întrebare. Unul ar fi că, deşi se invocă Legea nr. 195/2012 pentru aprobarea O.U.G. nr. 1 privind achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, nu se respectă prevederile articolului 51, alineat 2 ale aceleiaşi legi, unde se precizează că este nevoie de aprobarea prealabilă a Parlamentului: „Autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru iniţierea procedurii de atribuire, în cazul în care valoarea estimată a contractului, fără TVA, este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 100.000.000 euro”.

Mai mult, invocarea art. 20 (3) din Legea 195 pentru justificarea acordării contractului, fără licitaţie sau negociere de oferte cu anunţ prealabil, încalcă prevederile din alineatul 1 al aceluiaşi articol.

Ocolirea legii ofssetului

Alt semn de întrebare este legat de faptul că, deşi la nivel declarativ MApN şi Ministerul Economiei îşi exprimă preocuparea pentru „implicarea capabilităţilor naţionale” în procesul de înzestrare a Armatei, nici HG, nici Nota de Fundamentare, nici Anexa nu fac referiri la Legea 354/2003 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cunoscută ca legea ofssetului. Aceasta include obligativitatea executării operaţiunilor de compensare (offset) în proporţie de 80% din valoarea contractului de achiziţie. Referitor la acest aspect, un specialist în domeniu ne-a declarat: „Pentru a slăbi şi mai mult prevederile acestei legi schilodite încă de la emiterea ei, atât MApN cât şi MEC îşi exprimă preferinţa pentru a executa o pondere care poate fi apreciată drept semnificativă şi care poate merge până la două treimi din valoarea totală a contractului prin contracte guvern la guvern, o procedură dealtfel unicat în acest domeniu, autorităţile contractante naţionale executând achiziţiile de la firmele producătoare cu acordul autorităţilor competente din statul de origine, având ca efect sustragerea de la aplicarea Legii 354”.

Compensare industrială extrem de modestă

Acelaşi specialist consideră că „obiectivele acţiunilor de compensare industriale sunt extrem de modeste limitându-se la fabricarea şi întreţinerea corpului navelor la şantierele Damen din Galaţi, armamentul, muniţiile, sistemele urmând a fi excluse din executarea acţiunilor compensatorii motiv pentru care însăşi ceea ce MApN prezintă ca „interes esenţial de securitate” să fie pus sub semnul întrebării. Fără capacitatea de a fabrica muniţii în România, fără capacitatea de a executa reparaţii şi întreţinere curentă la la senzori, sisteme, armament, toate aceste operaţiuni se vor executa la firmele contractoare ceea ce va impune limitări care vor fi cel puţin de natură logistică”.

Metoda copy-paste?

În Anexa Hotărârii de Guvern, la capitolul „Îndeplinirea de către operatorul economic a obligaţiilor de securitate a aprovizionării”, se arată: „angajamentul privind efectuarea operaţiunilor compensatorii aferente acordului – cadru/contractului multianual în cauză, prioritar, în următoarele domenii: activitatea de modernizare a fregatelor T22 ale forţelor navale române, realizarea facilităţilor de instruire, constituirea centrului de mentenanţă şi a facilităţilor de depozitare a muniţiilor în România, precum şi întreprinderea tuturor eforturilor privind semnarea acordului de compensare până la momentul semnării acordului – cadru/contractului multiannual”. La acest capitol, comentariul specialistului a fost sec: „Se pare că Anexa s-a realizat prin metoda copy-paste, căci în loc de corvete au ieşit „fregate T22”, care nu fac obiectul acestei HG. Este neclar de ce un operator economic s-ar angaja în îndeplinirea operaţiunilor de compensare (ofsset) pentru alt contract. Este neclar cum obiectivele menţionate vor putea conta drept ofsset”.

Fentă pentru defavorizarea statului român

Nota de fundamentare se încheie cu o „fentă”, apreciază iniţiaţii în domeniu, care are menirea să defavorizeze statul român: „Totodată, furnizarea corvetelor clasa SIGMA proiect 10514 de către Damen Schelde Naval Shipbuilding BV, prin Şantierul Naval Damen Galaţi S.A., presupune ca anumite echipamente, muniţii şi chiar servicii conexe acestora, care pot fi achiţionate doar prin acorduri/contracte atribuite de un guvern altui guvern, datorită caracterului sensibil al acestora, să constituie responsabilitatea părţii române şi să fie puse la dispoziţia furnizorului ca material client. Având în considerare acest lucru, este necesar ca prin prezentul act normativ, Ministerul Apărării Naţionale, prin Compania Naţională „Romtehnica” – S.A., să fie împuternicit să achiziţioneze, pe seama Guvernului României, bunurile şi serviciile în cauză, procedura pentru convenirea termenilor acordurilor/ contractelor respective urmând a fi stabilită prin ordin al ministrului apărării naţionale.”

„Fenta” se referă la susţinerea falsă că „anumite echipamente, muniţii şi chiar servicii conexe pot fi achiziţionate doar prin acorduri/contracte atribuite de un guvern altui guvern”. Aceasta are menirea de a eluda prevederile prevazute în legea 354, a offsetului.

Ordonanţa lui Cioloş

„Una din primele Ordonanţe date de guvernul Cioloş a fost OUG 58/2015 prin care s-a stipulat că prevederile Legii 354 „nu se aplică în cazul achizițiilor.... atribuite de un guvern altui guvern”. Adresabilitatea a fost contractul de achiziţionare a avioanelor F-16, procurate la mâna a doua de la guvernul portughez, pentru care guvernul României plăteste circa un miliard de dolari.

Acum, prin HG, mandatându- se în mod expres Romtehnica să procure „echipamentele, muniţiile şi serviciile necesare dotării” numai prin contract „guvern la guvern”, care dealtfel au ponderea cea mai mare în preţul final, corveta „goală” fiind probabil la 30 % maxim din acesta, se scoate practic de sub incidenţa legii compensărilor partea esenţială a contractului, atât valoric cât şi tehnologic”, ne-a declarat unul dintre specialiştii consultaţi.