Marţi, oficialii Ministerului Apărării Naţionale (MApN) au anunțat că au fost demarate lucrările pentru două adăposturi destinate protecţiei populaţiei în localitatea Plauru din județul Tulcea.
MApN a transmis că a început lucrările de amenajare a spaţiilor de protecţie a populaţiei în localitatea Plauru din judeţul Tulcea. 50 de militari participă la construirea adăposturilor pentru cetățenii din comună.
MApN construiește adăposturi de protecție pentru oamenii din Plauru
Elemente dintr-o dronă lansată de armata rusă pentru a lovi portul ucrainean Ismail au căzut pe țărmul românesc al Dunării. Informația a fost mai târziu confirmată de ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr.
Măsură face parte din hotărârea nr. 31 din 7 septembrie 2023 emisă de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.
„Lucrările sunt executate de un detaşament format din aproximativ 50 de militari de la Brigada 10 Geniu, care acţionează cu 20 de mijloace tehnice, pentru instalarea a două adăposturi din elemente prefabricate din beton, precum şi pentru executarea lucrărilor de amenajare aferente.
Adăposturile, cu dimensiunile 9,6 m lungime, 2 m lăţime (la interior) şi 1,5 m înălţime (la interior), vor fi predate, după finalizarea lucrărilor, autorităţilor locale ale comunei Ceatalchioi”, a anunţat MApN.
La sfârșitul lunii august, CNSU a luat hotărârea de a implementa măsuri de protecție pentru locuitorii din regiunile României apropiate localităților ucrainene Reni și Ismail.
De asemenea, a fost decisă transmiterea de avertismente RO-Alert de către ISU, la solicitarea MApN. Referitoare la posibilitatea căderii unor „elemente aparţinând mijloacelor de luptă utilizate în conflict”.
MApN construiește adăposturi pentru populație în Plauru, Ceatalchioi și alte localități cu densitate redusă de locuitori, determinate de comitetele județene pentru situații de urgență.
Această decizie a CNSU vine după ce, în urma agresiunilor rusești asupra porturilor din Odesa, resturi dintr-o dronă au fost identificate în apropierea Plauru. Iar în Chilia un obuz a perforat acoperișul și tavanul anexei unei case.
Bucăți dintr-o dronă rusească au ajuns în România
Deja de luni, 4 septembrie, Kievul făcuse public incidentul. Însă oficialitățile de la București, incluzând președintele Klaus Iohannis, l-au respins fără echivoc.
„Nu are rost să nege că a căzut ceva acolo”, a fost replica ministrul de Externe de la Kiev, Dmitro Kuleba.
O instituție expertă în analiza geospațială, GeoCompare.org, a confirmat afirmațiile oficialilor ucraineni prin imagini analizate.
Cu privire la cauza pentru care fragmente din dronă au fost găsite pe teritoriul românesc, se presupune că drona ar fi fost lovită de sistemul de apărare antiaeriană ucrainean, ceea ce i-ar fi modificat ruta de zbor.