"L’Ingratitude", scrisă în 1842, este prima temă pe care a realizat-o scriitoarea pentru profesorul său, un bărbat căsătorit de care mai târziu s-a îndrăgostit, scrie "The Guardian".
Nuvela este o temă pe care Brontë i-a dat-o lui Constantin Heger, profesorul ei. Opera este cel mai probabil inspirată de fabulele lui La Fontaine. Ea spune povestea unui şobolan tânăr care fuge de acasă pentru a căuta o aventură, dar plăteşte pentru nechibzuinţa sa.
De obicei Heger le punea pe Charlotte şi pe sora ei Emily să creeze astfel de poveşti pornind de la operele pe care le studiau la ore. Povestirile erau apoi corectate drastic de profesor. În cazul nuvelei "L'Ingratitude", a fost găsită doar varianta scrisă de Charlotte, fără corecturi. În consecinţă, manuscrisul are greşeli de ortografie şi în folosirea timpurilor corecte ale verbelor.
Brian Bracken, specialist care se ocupă cu studiul arhivelor şi expert în opera lui Brontë, este cel care a descoperit nuvela acesteia. "A fost încheiată la o lună după ce Charlotte a ajuns în Bruxelles şi este prima temă din cele 30 pe care surorile le-au realizat pentru Heger", a explicat Bracken. Povestirea este publicată online astăzi pe London Review of Books şi va apărea în publicaţia LRB mâine.
La un an după meditaţiile cu Constantin Heger, Brontë s-a întors în Bruxelles în calitate de profesoară la o şcoală internat condusă de Heger şi soţia sa. În 1844 ea a părăsit acest post din cauza obsesiei pentru profesorul ei şi ostilităţii soţiei acestuia faţă de ea.
Ultima dată când s-a auzit de această nuvelă a fost în 1913, când fiul lui Heger i-a vândut-o unui colecţionar privat. Tot atunci Paul Heger a făcut publice nişte scrisori pe care tatăl său le primise de la scriitoare şi în care aceasta îşi dezvăluia sentimentele pentru bărbat.