O analiză a sondajelor de opinie realizate cu câteva luni înaintea votului la alegerile locale ne arată că nici unul din ele nu a putut da un rezultat apropiat de rezultatul ieșit din urne. De ce? Fie au greșit, caz în care ar trebui să explice și să-și ceară scuze, fie s-a încercat manipularea românilor.
În iunie INSCOP, condus de Remus Ștefureac ne anunța că PNL avea 38%, urmat de PSD (24%), Alianța USR-PLUS (13%), PRO România (9 – 9,5%) și UDMR (5%). De partea cealaltă, PMP și ALDE nu intră în Parlament. SOCIOPOL-ul lui Mirel Palada spunea în iulie că PNL se află încă în preferințele românilor cu 33%, în timp ce principalul adversar, PSD, ar întruni doar 28% din sufragii. USR-PLUS se situa pe locul trei, cu 13 %, urmat fiind de partidul condus de Victor Ponta, Pro România, cu 8%. ALDE și PMP se află la limită, 5%, în timp ce UDMR s-ar situa sub pragul electoral (4%).
Finalul lunii august ne aducea un sondaj al IMAS, realizat la comanda Europa FM de celebrul Alin Teodorescu, care spunea că PSD pierde aproape 3 procente și ajunge la 20,8%. PNL era cotat cu 33,6%, în timp ce Alianța USR-PLUS avea 18,3%. Potrivit aceluiași sondaj Pro România creștea la 10,6%, iar ALDE ajungea la 2,4%. PMP avea 4,1 la sută, iar UDMR 5,7…
La începutul lunii septembrie primeam de la CURS, patronat de jurnalistul Iosif Buble, următoarele rezultate: PNL 33 la sută, PSD 26 la sută, USR 16 la sută, Pro-România - 7 la sută, PMP - 5 la sută, ALDE, UDMR, PP-USL fiecare câte 4 la sută.
În aceeași perioadă institutul Avangarde al lui Marius Pieleanu ne spunea că PNL ia 34 la sută, PSD 27 la sută, USR 17 la sută, Pro-România - 5 la sută, PMP - 4 la sută, ALDE, UDMR, PP-USL în jurul pragului de 5 la sută.
Cum au stat lucrurile din perspectiva rezultatelor finale?
Aici voi lua ca bază de calcul numărul de voturi pentru Consiliile Județene, acesta fiind votul politic. Potrivit rezultatelor parțiale, în sensul în care Biroul Electoral Central nu a anunțat rezultatele finale, avem următorul clasament:
PNL - 2.334.039 (29,78%)
TOTAL PNL cu tot cu alianțe (au avut 5 alianțe) - 2.662.954 (33,98%)
PSD - 1.815.082 (23,16%)
TOTAL PSD - a avut 11 alianțe - 2.445.352 (31.2%)
Alianța USR PLUS: 696.478 (8.89%)
PMP: 473.637 (6,04%)
UDMR: 381.558 (4,87%)
Pro România: 366.861 (4,68%)
ALDE: 228.240 (2.91%)
Ce concluzii se pot trage din diferențele dintre sondaje și realitatea votului?
Avem în mod evident o problemă legată de supradimensionarea USR în sondaje și subevaluarea PSD, partid pe care nici o casă de sondaje nu l-a dat cu un scor apropiat de realitatea votului. Sigur că se poate invoca spirala tăcerii, dar tot nu se rezolvă problema umflării USR, care a luat sub 9 la sută în alegeri, în ciuda sondajelor care-i dădeau încă 10 procente în plus.
Din ce în ce mai mult sondajele se dovedesc a fi pe lângă rezultatele reale, fiind un instrument care nu poate ajuta decizia politică și cu atât mai puțin informa corect opinia publică. Mi se pare inadmisibil ca Europa FM să crediteze un institut de tip IMAS care bate procentele precum frișca pentru tort, dă o eroare de 11 la sută, după care se afundă în tăcere. Ca și când nu s-a întâmplat nimic. Urmând să reapară la alegerile parlamentare cu noi manipulări.
Ca să nu mai vorbim despre așa-zisul exit-poll al CURS/Avangarde pe București care dădea o diferență uriașă între Nicușor Dan și Gabriela Firea, de peste 9 procente (47,8 la 38,2), în realitate după numărarea a 98 la sută din voturi fiind sub 5 procente, respectiv cei doi luând 42,7 la sută și 37,9 la sută din voturi. A stat mult mai bine SOCIOPOL care neavând operatori în teren a dat o diferență de doar un procent între candidatul PNL și cel al PSD. Tot pe lângă, dar mai aproape de rezultatul final.
Ce pot înțelege oamenii politici din aceste rezultate?
În primul rând că situația politică pare echilibrată între cei doi poli politici, Stânga-Dreapta. Nici una din cele două combinații (PNL plus USR, sau PSD plus Pro-România) nu va putea face majoritate în eventualitatea unor alegeri parlamentare, ceea ce va ridica importanța fiecărui vot obținut de partidele mici tip PMP sau UDMR.
O altă concluzie importantă este că toată campania de demonizare a PSD nu a dat rezultatul scontat, numărul de voturi și cel al președinților de Consilii Județene păstrând social-democrații în joc. Iar în condițiile unei perioade din ce în ce mai complicate din punct de vedere economic și sanitar, PNL trebuie să ia serios în calcul o degradare a votului. Nu în favoarea PSD, ci a USR care nu va mai avea probleme de organizare în teritoriu în cazul alegerilor parlamentare.