Mănăstirea Căpriana. Un colț de liniște, aducător de pace

Mănăstirea Căpriana. Un colț de liniște, aducător de pace

Mănăstirea Căpriana, este un loc de vizitat din când vrei să-ți liniștești sufletul și gândurile

Așezământul monahal din Republica Moldova are o vechime considerabilă și o poveste frumoasă ce o însoțește de-a lungul timpului.

Mănăstirea Căpriana, este un loc de vizitat din când vrei să-ți liniștești sufletul și gândurile

Conform legendei, Ștefan Vodă, împreună cu bravii săi căpitani, ar fi zărit venind spre ei o căprioară sălbatică, ageră și zveltă.

Călăreții și oștenii au înconjurat-o, gata să o ucidă cu săgeți iuți și ascuțite. Văzîndu-se strîmtorată din toate părțile şi neștiind încotro s-o mai apuce, căprioara se trînti, tremurînd în genunchi, în semn de rugăciune, spre a fi lăsată în libertate.

Soldații ar fi observat şi lacrimi în ochii animalului. Căprioara, îngenunchiată, implora milă și îndurare. În acel moment Doamna, se spune, i-ar fi pus mîna pe umăr voievodului, rugîndu-l să nu tragă. Ștefan cel Mare, bănuind că poate fi un semn ceresc, dărui viața căprioarei, hotărînd să înalțe pe acest loc o biserică.

Mănăstirea Căpriana, una din cele mai vechi mănăstiri din Republica Moldova

Din punct de vedere istoric însă, Bogdan Petriceicu Hașdeu a găsit la mănăstirea Zografu, din Grecia, de pe Muntele Athos, un hirsov pe care l-a tradus din slavonă și în care se relateză că data fondării mănăstirii este 19.02.1429.

În document se menționează că Alexandru cel Bun i-ar fi hărăzit Doamnei Maria și copiilor săi mănăstirea “Vișnevetul”, al cărui stareț era pe atunci un anume Căprian. De aici ar purta numele de „Căpriana”.

Ștefan cel Mare, și urmașul său înzestrează mănăstirea Căpriana cu odoare

Într-adevăr, Ștefan cel Mare a poposit cu armatele lui în aceste locuri, după ce alungaseră tătarii dincolo de Nistru. Iar mănăstirii i se făcuseră multe danii din partea Domnitorului, dar nu este el cel care a întemeiat-o.

Mănăstirea Căpriana a fost înzestrată cu moșii și odoare scumpe și de Petru Rareș, fiul și urmașul lui Ștefan cel Mare, a soției sale Elena și a fiului lor Ilieș.

Așezământul monahal este situat în zona centrală a Republicii Moldova, la aproximativ 40 km nord-vest de Chișinău, în ținutul deluros împădurit care purta odată numele de Codrii Lăpușnei.