Doar în cele opt școli din regiunea transnistreană cu predare în limba română, subordonate Ministerului Educației și Cercetării din Republica Moldova, copiii studiază istoria, conform curriculei și manualelor aprobate, la Chișinău. În restul instituțiilor de învățământ din stânga Nistrului, predarea acestui obiect depinde de decizia autorităților separatiste de la Tiraspol, adică, utilizând manuale de istorie a Rusiei si a Moldovei sovietice, recent, și de istorie a Transnistriei.
Această declarație a fost făcută de conf. univ. dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc, de la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, la recenta Conferință Internațională de la Deva, dedicată lui Avram Iancu, cu prilejul celor 200 de ani de la nașterea eroului, organizată de Academia Română, Consiliul Județean Hunedoara ș.a.
Predarea istoriei în Republica Moldova – între o reformă neterminată și vechea ideologie
Chestiunea predării istoriei în Republica Moldova după obținerea indepedenței rămâne unul dintre subiectele de mare actualitate în spațiul public, abordat de conf. univ. dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc, la conferința din Deva. Cercetătoarea a analizat toate etapele privind educația istorică în școlile de peste Prut, ca rol de element crucial în dezvoltarea unei societăţi libere.
„În perioada fostei URSS, tezele propagandei sovietice pătrundeau în manualele școlare, în abecedar, muzică, în așa zisa „limbă și literatură moldovenească”, rusă, istorie. Autorităţile sovietice au elaborat, începând cu anul 1949, mai multe lucrări privind istoria RSSM, în care elogiau rolul slavilor, a Rusiei și partidului bolșevic. Primul manual școlar de istorie a RSSM a fost editat abia în 1958, ulterior, retipărit în mai multe ediții, rămânând tributar ideologiei epocii respective”, relatează conf. univ. dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc.
„Moldovenismul” rudimentar, resuscitat și azi
„Moldovenismul” rudimentar din stânga Nistrului a fost parte esențială a educației istorice în teritoriul dintre Prut și Nistru, existând unele tendințe de a-l reintroduce și în educația de azi. Pentru a justifica anumite decizii politice, istoriografia sovietică a inventat „limba” și „naţiunea moldovenească” și a contrafăcut istoria populaţiei locale. Scopul urmărit era de a înlocui identitatea românească cu alta, nou creată, îngust moldovenistă. „Moldovenismul” a devenit nu doar un „argument istoriografic”, ci și o ideologie promovată de autorităţile din RSSM.
Problema predării Istoriei în Republica Moldova, chiar de la obținerea independenței, se mai află între ideologia și propaganda politică, moștenite de la vechiul regim și necesitatea revenirii la adevărul istoric în albia istoriei românilor. La începutul anilor ’90, a fost conceput un vast proiect de reformă a învăţământului istoric, în contextul căreia a demarat procesul de elaborare a programelor și a manualelor de istorie pentru toate nivelurile învăţământului de stat obligatoriu”, menționează conf. univ. dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc.
Istoria românilor, afectată de ingerințele permanente ale partidelor de stânga
Tendinţa de a reintroduce cursul de Istoria Moldovei (cu falsuri) și publicarea în anul 2002 a Proiectului Curricumului, realizat „în spiritul istoriografiei sovietice”, au afectat grav educaţia istorică, declansând noi proteste de stradă, observă experta. „Politica guvernării comuniste a afectat nu doar societatea de peste Prut în această direcție, ci și relaţiile între cele două state românești. Introducerea cursului de Istorie Integrată, a unor manuale cu conţinuturi „moldoveniste”, au perturbat serios educaţia istorică. Au provocat stagnarea reformei educaţionale, aruncând învăţământul istoric cu peste zece ani în urmă.
O încercare de același calibru a fost efectuată și de guvernarea socialistă, în 2020, printr-o reformă a finanțării științei, condiția căreia era de o obține salarii pentru cercetători exclusiv prin concursul programelor de stat, nepermițând finanțarea științei din sursele de finanțare instituțională. Astfel, s-a încercat lichidarea Secției Istorie Contemporană din cadrul Institutului de Istorie din Chișinău, unde activa cea mai pregătită echipă de cercetători ai perioadei secolului al XX-lea, perioadă cu cele mai multe pete albe și crase falsuri ale istoriografiei sovietice și prosovietice”, afirmă conf. univ. dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc.
Misiunea dascălilor basarabeni
Totodată, susține cercetătoarea, un proces nedorit a marcat învățământul istoric din Republica Moldova: comasarea disciplinelor Istoria Românilor, predată separat până la guvernarea comuniștilor lui Voronin și Istoria Universală în una singură – Istoria românilor și universală, cu reducerea numărului de ore. În cadrul unei comisii de analizare a situației, coordonată de ex-ministrul Educaței Mihai Șleahtițchii nu a fost acceptată propunerea de a reveni la cele două discipline predate anterior: Istoria Românilor și Istoria Universală, remară conf. univ. dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc.
„Datoria noastră, a istoricilor, este de a preda o istorie netrucată, prin introducerea pluralismului de concepţii şi opinii, într-un context general românesc și european”, conchide cercetătoarea de la Institutul de Istorie din Chișinău.
„Un număr suficient de ore la această disciplină ne-ar ajuta să punem capăt problemei identitare în RM”
„În prezent, interesul față de această disciplină nu este la cotă maximă, științele exacte, cele ale vieții și cele sociale „înghesuie” interesul față de istorie în instituțiile de învățământ de la noi, care, ar trebui să fie regina științelor, ca una dintre cele mai vechi științe. Noile curricule școlare cu prezența extensiilor, a cursurilor opționale dar și a unui număr de ore redus ar putea salva această situație doar prin intermediul unor profesori foarte bine pregătiți care posedă conținuturi, dar și strategii didactice moderne.
În contextul încercării Ministerului Educației și Cercetării de a ne prezenta catre toamna anului curent noi curricule modernizate, ne-am dori ca Istoria să se regăsească printre disciplinele prioritare, cu un număr suficient de ore, ce ar permite să cultivăm respectul pentru trecutul nostru, pentru locul nostru în marea familie europeană și ar pune capăt problemei identitare în Republica Moldova”, relatează conf. univ. dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc.