Politica
Maia Sandu, dezvăluiri după ședința Consiliului de Securitate. Hackerii au furat datele a 450.000 de moldoveni, inclusiv informații bancare
Sursa foto: Captură video
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Datele personale a peste 450.000 de cetățeni din Republica Moldova au fost accesate de hackeri în urma atacului cibernetic din octombrie asupra sistemelor guvernamentale. Cifra este mai mică decât estimarea inițială, de 750.000 de persoane. Informațiile sustrase includ inclusiv numerele conturilor bancare (IBAN), însă autoritățile susțin că acestea nu permit accesarea directă a banilor. Datele ar putea fi folosite, în schimb, pentru escrocherii și tentative de înșelăciune.
Informațiile au fost prezentate de președinta Maia Sandu pe 6 noiembrie, după ședința Consiliului Național de Securitate (CNS). În cadrul reuniunii au fost analizate cauzele incidentului, modul în care au acționat atacatorii și vulnerabilitățile. Printre măsurile discutate se numără și schimbarea regulilor de achiziție a sistemelor informatice, verificarea serviciilor publice electronice și introducerea unor lecții de securitate digitală în școli.
„Instituțiile convocate de consiliu au prezentat investigațiile făcute cu privire la amploarea impactului, modul de operare al atacatorilor, deficiențele exploatate, măsurile imediate luate în acele zile, dar și propuneri pe termen mediu și lung de ordin sistemic pentru a întări securitatea cibernetică a statului și pentru a asigura un nivel mai ridicat de protecție a serviciilor guvernamentale digitale”, a declarat Maia Sandu.
Sursa foto: Captură video
O singură aplicație a permis accesul la registrele a cel puțin 10 instituții
Atacul a vizat infrastructura administrată de Agenția de Guvernare Electronică (AGE). Prin intermediul acesteia pot fi accesate informații din registrele publice ale mai multor instituții.
Investigațiile au scos la iveală probleme serioase în arhitectura sistemului și în mecanismele de verificare a accesului. Mai exact, platformele verificau aplicația care solicita informațiile, dar nu verificau suficient identitatea utilizatorului și dreptul acestuia de a consulta datele respective.
Potrivit președintei, această vulnerabilitate a permis unei singure aplicații să ajungă la registrele a cel puțin 10 instituții.
„Cauza de fond a fost una structurală și de guvernanță, în care sistemele verificau doar aplicația care cere date, nu și identitatea utilizatorului sau dreptul lui de a accesa datele. Astfel, o singură aplicație cu acces defect a deschis registrele a cel puțin 10 instituții”, a explicat Maia Sandu.
Atacatorii au folosit un set de coduri de identificare personală (IDNP) pentru a pătrunde în sistem. Ulterior, au extras informațiile și le-au utilizat pentru a accesa dosare complete ale unor persoane.
O altă problemă identificată ține de modul în care sunt conectate registrele publice. Datele puteau fi accesate printr-un singur punct, fără suficiente limitări privind volumul informațiilor extrase și fără o monitorizare eficientă din partea instituțiilor care dețin aceste registre.
„Incidentul este consecința unei arhitecturi în care datele tuturor registrelor sunt accesibile printr-un singur punct, fără control al deținătorilor și limitări de volum, adică nu există o alertă automată în situațiile în care se depășea o cotă anumită de extrageri”, a menționat șefa statului.
Sursa foto: Captură video
Un milion de solicitări într-o singură zi
Potrivit cronologiei prezentate de Maia Sandu, atacul a început în seara zilei de 19 octombrie. Pentru a-și ascunde originea, atacatorii au utilizat peste 638 de adrese IP din diferite state. Cea mai intensă activitate a fost înregistrată pe 20 octombrie. În acea zi, sistemele guvernamentale au înregistrat aproximativ un milion de solicitări. Volumul a fost de 30 de ori mai mare decât media obișnuită.
Tot pe 20 octombrie au fost extrase peste 260.000 de înregistrări referitoare la rudele unor cetățeni.
A doua zi, pe 21 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a reușit să oprească extragerea acestei categorii de informații. Pe 23 octombrie au început acțiunile de blocare a surselor atacului, iar până la 24 octombrie toate tentativele de sustragere a datelor au fost oprite.
Pentru a limita efectele incidentului, AGE a suspendat temporar funcționarea unor servicii electronice conectate la sistemul MPass. Acestea au fost repuse treptat în funcțiune, după introducerea unor măsuri suplimentare de securitate.
Printre schimbările aplicate s-au numărat limitarea volumului de informații care pot fi solicitate și înăsprirea cerințelor de autentificare.
Autoritățile nu știu cine se află în spatele atacului
Deocamdată, ancheta nu a stabilit identitatea celor care au organizat atacul cibernetic. Autoritățile iau în calcul posibilitatea implicării unui actor statal, având în vedere amploarea și modul de desfășurare a operațiunii.
Totuși, Maia Sandu a precizat că nu există probe care să permită atribuirea atacului unei anumite țări. Adresele IP utilizate nu oferă, în acest moment, suficiente indicii despre originea reală a operațiunii, deoarece atacatorii pot folosi servicii VPN pentru a-și ascunde locația.
„Nu am probe pentru ca să spun clar cine se află în spatele acestui atac, pentru că au fost folosite diferite adrese din diferite state, dar noi știm că acum este folosit VPN-ul și adresa imediată nu spune nimic. (...) Putem doar să speculăm, pentru că este tiparul unui actor statal. Acum, care este statul? Când o să avem probele, atunci o să spunem”, a declarat președinta.
Atac cibernetic. Sursă foto: Unsplash
Peste 450.000 de persoane vor fi informate. Ar putea cere despăgubiri?
În urma verificărilor, estimarea inițială privind numărul persoanelor afectate a fost revizuită. Dacă primele informații indicau aproximativ 750.000 de cetățeni, ultimele evaluări arată că datele a peste 450.000 de persoane au fost accesate.
Maia Sandu a recunoscut că instituțiile statului au comunicat cu întârziere despre incident și nu au oferit de la început răspunsuri la toate întrebările și îngrijorările populației.
„Comunicarea instituțiilor statului despre incident a fost întârziată și nu a răspuns tuturor îngrijorărilor oamenilor. Lipsa unui protocol de comunicare pentru asemenea situații a dus la ezitări în roluri și reacții. Ultimele evaluări arată că au fost accesate datele a peste 450.000 sau în jur de 450.000 de cetățeni - este o cifră mai mică decât cele vehiculate în ultimele zile, dar oricum este o cifră mare. Acești oameni urmează să fie notificați de către Agenția de Guvernare Electronică”, a declarat șefa statului.
Președinta a mai anunțat că AGE s-a angajat să informeze prin e-mail toate persoanele ale căror date au fost accesate de atacatori. În cadrul conferinței de presă a fost abordată și posibilitatea ca persoanele afectate să solicite despăgubiri de la stat. Maia Sandu a precizat însă că subiectul nu a fost discutat în cadrul ședinței Consiliului Național de Securitate.
Șefa statului a spus că nu cunoaște prevederile contractuale care ar putea fi aplicate într-o asemenea situație. Prin urmare, nu poate spune dacă există un temei juridic pentru acordarea unor compensații.
Datele bancare nu permit accesul direct la bani, dar pot facilita fraudele
Deși atacul nu a compromis direct conturile bancare, informațiile sustrase pot deveni instrumente pentru escroci. Combinarea IDNP-ului cu date despre rude, informații din permisul de conducere și numerele IBAN le-ar putea permite infractorilor să construiască scenarii credibile pentru a înșela victimele.
Președinta a avertizat că persoanele care dețin astfel de informații pot contacta cetățenii și se pot prezenta drept angajați ai băncilor, poliției sau ai altor instituții.
„Riscul este ca datele extrase să fie folosite în combinație, de exemplu, IDNP-ul cu datele rudelor, datele din permisul de conducere, uneori cu IBAN-ul, pentru a contacta diverși oameni în scop de înșelăciune. Adică, cineva care are acces la anumite date ale dumneavoastră vă poate suna sau scrie să se dea drept reprezentant al băncilor, poliției și să ceară alte informații”, a avertizat Maia Sandu.
Autoritățile vor colabora cu instituțiile financiare pentru monitorizarea eventualelor operațiuni suspecte. Băncile urmează să informeze clienții ale căror date au fost expuse, astfel încât aceștia să poată verifica suplimentar tranzacțiile efectuate în numele lor.
Cetățenii sunt îndemnați să nu ofere prin telefon sau mesaje parole, coduri PIN și informații despre cardurile bancare. De asemenea, orice solicitare suspectă trebuie verificată direct cu instituția care ar fi contactat persoana, folosind numerele de telefon și canalele oficiale de comunicare.
Card bancar. Sursa foto: Pixabay
Grup de lucru condus de premier. Soluțiile trebuie prezentate într-o lună
După analiza incidentului, Consiliul Național de Securitate a stabilit mai multe direcții de acțiune pentru prevenirea unor atacuri similare. Una dintre priorități este modernizarea infrastructurii digitale a statului. Maia Sandu a spus că sistemele informatice utilizate în prezent sunt învechite, iar instituțiile trebuie să stabilească inclusiv durata de exploatare a acestora și momentul în care trebuie înlocuite.
„Am vorbit despre soluționarea problemelor de arhitectură, pentru că ce am menționat mai sus denotă că a fost o problemă serioasă de arhitectură a sistemului, deci a fost o eroare. Sistemul este vechi și aceasta tot trebuie să spunem. Trebuie să avem și data expirării sistemelor, pentru că ne bucurăm atunci când lansăm un sistem nou, dar uneori instituțiile uită să stabilească care este termenul de exploatare și data expirării”, a declarat președinta.
Pentru coordonarea acestor acțiuni va fi creat un grup de lucru condus de prim-ministrul Vasile Tofan. Acesta va avea o lună la dispoziție pentru a veni cu propuneri concrete privind securizarea datelor și modernizarea sistemelor informatice.
Elevii vor învăța cum să-și protejeze datele personale
Planul autorităților include și o componentă educațională. În colaborare cu Ministerul Educației, vor fi pregătite lecții-cadru pentru elevii de gimnaziu și liceu. Acestea vor explica regulile de bază pentru protejarea informațiilor personale și evitarea fraudelor online.
Tinerii vor fi învățați să nu folosească parole simple sau aceeași parolă pentru mai multe platforme. De asemenea, vor primi recomandări privind schimbarea periodică a parolelor și activarea autentificării în doi pași pentru e-mail, rețele sociale și alte aplicații.
Un alt subiect va fi identificarea linkurilor suspecte și evitarea ofertelor gratuite care pot ascunde tentative de fraudă.
„Am convenit ca instituțiile, inclusiv Ministerul Educației, să pregătească o lecție-cadru pentru elevii de gimnaziu și liceu în care tinerilor să li se explice câteva reguli de bază de protecție personală a datelor, precum evitarea unor parole prea simple sau unice pentru mai multe platforme și schimbarea periodică a acestora, activarea identificării în doi pași pentru e-mail, pentru rețele sociale și alte aplicații, atenție sporită la linkuri suspecte sau oferte gratuite și alte soluții tehnice”, a enumerat Maia Sandu.
În paralel, Centrul Național de Management al Crizelor, împreună cu Agenția pentru Securitate Cibernetică, va elabora un ghid practic pentru cetățeni. Documentul va conține recomandări clare despre protejarea datelor personale și prevenirea tentativelor de înșelăciune.
Recomandările noastre
