Noul regulament adoptat recent de Parlamentul European prevede creşterea temporară cu 10 puncte procentuale a contribuţiei europene în proiectele comunitare. Astfel, dacă până acum cofinanţarea României pe un astfel de proiect era de 15% din totalul sumei, de acum aceasta se reduce la 5%, restul de 95% urmând să fie acoperit de către Uniunea Europeană, scrie revista "Capital" din această săptămână.

Patru programe cu 85% cofinanţare

Pentru început, este vorba despre patru programe operaţionale a căror rată de cofinanţare este de aproximativ 85%. Acestea sunt: Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Re surselor Umane, Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice şi Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative.

"Banii vor putea fi alocaţi pentru toate programele operaţionale, pentru toate proiectele derulate sau în curs de derulare. Astfel, pentru celelalte trei programe, cel de transport, de mediu şi pentru asistenţă tehnică, unde rata de cofinanţare medie este circa 80%, va trebui să modificăm programele, să creştem cofinanţarea la 85% şi, ulterior, să facem solicitarea de majorare a cofinanţării”, a precizat, pentru "Capital", Leonard Orban, ministrul afacerilor europene.

Reticenţă în piaţă

Modificările se vor face în lunile ianuarie şi februarie 2012, astfel încât solicitarea pentru celelalte trei programe să poată fi trimisă Comisiei Europene în luna februarie. Între timp însă, cererea pentru obţinerea sumelor aferente creşterii ratei de cofinanţare a celor patru programe operaţionale va pleca spre Bruxelles. Conform lui Leonard Orban, primii bani urmează să intre la bugetul naţional în cursul acestui an. Măsura va fi aplicată pentru perioada 1 ianuarie 2010 – mai 2012.

Cei care pregătesc proiectele şi, ulterior, urmăresc implementarea acestora sunt ceva mai reticenţi în ceea ce priveşte efectele pozitive asupra beneficiarilor ale deciziei privind creşterea ratei de cofinanţare a UE.

Rămâne problema cofinanţării beneficiarilor

"E o măsură favorabilă statului şi beneficiarilor români, pentru că se vor evita blocajele care apar atunci când statul nu mai dispune de lichidităţile necesare cofinanţării proiectelor europene. Atenţie însă, măsura nu rezolvă problema cofinanţării de către beneficiari a proiectelor! Beneficiarii vor avea aceeaşi contribuţie”, ne-a spus Marian Dobrilă, director executiv al Asociaţiei Consultanţilor din România pentru Accesarea Fondurilor Europene.

Acesta este de părere că principala barieră în calea fondurilor nerambursabile, obţinerea creditelor pentru cofinanţare, ar trebui să rămână prioritatea guvernanţilor.

"Băncile sunt reticente în a-şi asuma riscuri, iar condiţiile de creditare sunt tot mai drastice. Dobânzile la astfel de împrumuturi variază între 10% şi 18%. În plus, unele instituţii bancare intenţionează să iasă din România”, susţine Dobrilă.

"Robinet de lichidităţi" pentru Guvern

"Indirect, decizia de creştere a ratei de cofinanţare la 95% va avea efect şi asupra beneficiarilor, pentru că suma astfel «câştigată » reprezintă un mic robinet de lichidităţi de care Guvernul va beneficia într-o perioadă plină de blocaje şi întârzieri în soluţionarea cererilor de rambursare”, opinează Dragoş Jaliu, partener la Structural Consulting Group.

Jaliu afirmă că este important că această decizie se aplică retroactiv, de la începutul anului 2010, ceea ce presupune o infuzie de bani europeni pe cererile de rambursare deja transmise de către România şi procesate de Bruxelles.

El mai spune că vom dispune de bani imediat, odată ce România va parcurge procedura de aplicare, dar important va fi ce facem cu aceştia, cum vor fi împărţiţi între programele operaţionale pe proiectele în implementare dintre care unele merg foarte bine, sunt în grafic şi generează deja valoare adaugată, iar altele sunt în întârziere, blocate sau în prag de blocaj din cauza întârzierilor în soluţionarea cererilor de rambursare depuse.
ALOCARE

Câţi bani vor intra în ţara noastră

Deşi iniţial era avansată o sumă de aproximativ 700 milioane euro care ar fi revenit României, plată în avans, ca urmare a aplicării deciziei de mărire a cofinanţării, acum situaţia s-a schimbat.

"În momentul de faţă, ne aşteptăm ca efectul măsurii să se situeze, pe ansamblu, între 150 şi 200 de milioane euro. Nu putem însă preconiza care va fi cifra exactă, pentru că valoarea depinde de deblocarea procesului de rambursare şi de dimensiunea cererilor de rambursare care vor fi transmise Comisiei până în luna mai a anului viitor", spune Leonard Orban.

Se aşteaptă însă ca, în perioada următoare, să vină la plată cereri de rambursare consistente pe proiectele de transport, ceea ce ar putea mări valoarea estimată de până la 200 de milioane de euro.

60%

este rata medie de contractare pentru programele operaţionale finanţate prin intermediul instrumentelor structurale

Citiţi şi:

  • UE ne trimite bani în avans pentru proiectele europene