Specialiştii în biologie marină atrag atenţia că numărul speciilor şi cel al populaţiei de peşte scad îngrijorător din cauza poluării apelor, a activităţilor comerciale şi a transporturilor.

Specialiştii în biologie marină atrag atenţia că speciile de peşti din Marea Neagră s-au redus într-un număr "extrem de îngrijorător ca urmare a deteriorării grave a sistemului ecologic acvatic".

Cantităţi foarte mici

Iuri Tokarev, directorul Institutului de Biologie a Mărilor din Sevastopol, Ucraina, susţine că în Marea Neagră ar mai fi rămas doar trei specii de peşti valoroşi. În rest, "doar şprotul şi hamsia se mai pescuiesc în cantităţi mai mari". Declaraţiile sunt confirmate de Simion Nicolaev, directorul Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Marină "Grigore Antipa", din Constanţa.

"Dacă în urmă cu 30-40 de ani aveam aproape 25 de specii de interes pentru pescuitul comercial, în prezent mai sunt doar cinci-şase specii - şprotul, hamsia, stavridul, calcanul, rechinul - în cantităţi foarte mici".

Specialistul român ţine să precizeze că a scăzut nu doar numărul de specii de peşte, ci şi cantitatea. "Numericitatea stocului nu mai permite o exploatare la nişte cantităţi importante care să prezinte interes din punct de vedere comercial", adaugă Nicolaev.

Potrivit specialiştilor români, dacă în urmă cu 25 ani se pescuiau peste 900.000 de tone de peşte din tot bazinul Marii Negre, acum capturile totale abia ating 300.000 de tone pe an.

Poluarea, principala cauză

În ceea ce priveşte cauzele dispariţiei unor specii şi ale scăderii dramatice a cantităţilor de peşte din Marea Neagră, acestea sunt cunoscute de mai multe vreme, dar sunt greu de remediat.

"Cea mai agresivă e poluarea apelor. Printre principalii poluanţi rămân hidrocarburile de petrol generate de fluviile care se varsă în Marea Neagră, un bazin hidrografic de 2,4 milioane de kilometri pătraţi", spune Nicolaev.

Pe locul doi sunt activităţile comerciale din zona de coastă şi cele de transport maritim (Marea Neagră este tranzitată anual de 50.000 de nave). La fel de nocive sunt şi activităţile de exploatare a zăcămintelor de gaze şi, mai ales, cele de petrol, acestea distrugând habitatele care asigură reproducerea şi creşterea puieţilor. "Ca să nu mai vorbim de pescuitul iraţional sau ilegal, cu unelte care distrug biotopul", adaugă Simion Nicolaev.

Printre soluţiile de remediere a acestor probleme, specialiştii ucraineni vorbesc despre "nevoia urgentă de a construi staţii de tratare a apelor uzate". Din acest punct de vedere, pe malul românesc al Mării Negre, funcţionează deja 11 staţii de epurare (patru dintre acestea sunt la Mangalia, Eforie Sud, Constanţa Sud şi Constanţa Nord).

Peşte din import

Pe de altă parte, temerile biologilor marini se reflectă deja în realitatea din pieţele din Constanţa. Stavridul, chefalul sau lufărul din galantare sunt de import şi nu din Marea Neagră.

"Vindem peşte de mare, dar nu e de la noi, e adus din Grecia, este peşte de acvacultură. Dacă vreţi peşte de baltă sau de Dunăre, vă servim", ne explică vânzătoarea Floarea Dinu, din Piaţa Tomis III.

Atunci când mai apare peşte prins în Marea Neagră se formează adevărate cozi. La "Piaţa de peşte", un magazin de desfacere de pe malul mării, situat la intrarea în Mamaia, s-a primit marfă proaspătă: două lădiţe cu guvizi şi cu hanus. "Primim mai rar, luăm de la o pescărie din Costineşti. Astă-vară nu am avut deloc, hanus foarte puţin, stavrid şi mai puţin, iar calcan deloc. Am avut, însă, guvizi", ne spune vânzătoarea Aurelia Motoi.

De altfel, în numai câteva clipe, a vândut toată lada, în care se aflau cam patru kilograme de hanus, unui şef de restaurant din Mamaia.

Constănţenii nu prea înţeleg nici ei cum de au ajuns să cumpere din supermarketuri peşte marin refrigerat, congelat sau la conservă, adus din alte ţari. "Eheei, ce peşte găseam pe vremuri. Ce calcan era, de 10-15 kilograme, rechin, scrumbie din aia albastră, gustoasă! Dar ce nu era? Barem, merluciu numai vorbesc, era mâncarea săracului,iar acum a ajuns să fie mâncarea bogatului. Şi nu pricep cum pescarii ăia turci sunt prinşi cu calcan din mare, iar noi, aici, nici nu mai ştim cum arată calcanul. Noi nu mai avem nici pescari şi nici nave de pescuit", conchide precupeaţa Maria Preda. "Dacă în urmă cu 30-40 de ani aveam 25 de specii de interes pentru pescuitul comercial, acum sunt 5-6." SIMION NICOLAEV, directorul Institutului "Grigore Antipa"