CRUCEA ALBASTRĂ. Împătimiţii jocurilor de noroc pot renunţa la viciu cu sprijinul unei asociaţii înfiinţată recent.

Împătimiţii cazinourilor, precum şi cei care sunt dependenţi de jocurile de noroc pe calculator îşi pot găsi leacul. După modelul alcoolicilor anonimi, asociaţia ieşeană Crucea Albastră a gândit un proiect prin care doreşte să-i ajute pe oamenii care sunt loviţi de boala jocurilor de noroc. „Ideea mi-a venit după ce am observat numărul mare de pacienţi care au venit la cabinetul meu cu această problemă”, spune doctorul psihiatru Octavian Griga, preşedintele asociaţiei.

Dependenţii de jocuri de noroc ajung să nu mai aibă grijă de viaţa personală, mulţi dintre ei au probleme în familie şi la serviciu, se îndatorează şi caută modalităţi de a obţine bani. „Iraţional, ei ajung să creadă să pot obţine bani de acolo, iar majoritatea au impresia că totul poate deveni rentabil”, adaugă psihiatrul Griga. Impătimiţii se lasă uşor de tratament Potrivit psihiatrului ieşean, obsesia jocurilor de noroc a fost introdusă în cărţile de specialitate şi este considerată o boală a impulsurilor, ca şi alcoolismul sau toxicomania. Cei care au trecut pragul cabinetului doctorului Griga au fost în număr mare, însă nu toţi au continuat tratamentul. „Am agenda telefonului plină de oameni care mi-au zis că vin cel puţin la o şedinţă. Mă întrebau ce se întâmplă, se programau, dar nu au mai venit”.

Jucătorii caută şi ajutorul familiei

Pentru a se da un diagnostic cât mai precis, fişa medicală a unui pacient conţine, pe lângă datele personale, şi informaţii despre jocul preferat, debutul patimii, evoluţie, precum şi problemele datorate jocului. Dependenţa poate dispărea chiar după primele şedinţe. „Timpul de vindecare depinde de fiecare persoană în parte, dar contează şi interferenţa dintre membrii grupului, participanţii la şedinţă. La aceste întâlniri, ei au ocazia să îşi spună problemele unii altora, se ascultă şi după un anumit timp îşi pot da sfaturi. Pentru ei este un câştig extraordinar faptul că au ocazia să-şi spună experienţa”, precizează psihiatrul Driga.

Implicarea familiei este, de asemenea, foarte importantă. Membrii familiilor celor cu astfel de probleme pot participa separat la şedinţe, unde se discută problemele pe care le întâmpină. „Prin discuţiile pe care le poartă între ei, îşi găsesc strategii şi forţa de ai ajuta pe cei aflaţi în dificultate.” Lipsa de ocupaţie te duce la „aparate”

Ioan a fost unul dintre împătimiţii jocurilor de noroc. Nopţile nedormite şi banii pierduţi la „aparate” i-au transformat viaţa într-un coşmar. „Acest obicei îmi dădea ghes de mai multă vreme, dar m-a prins cu adevărat abia la pensionare, din cauza lipsei de ocupaţie. O întâmplare mi-a dat aripi să joc sume mari: s-a întâmplat să pot «păcăli» aparatele de la o sală de joc şi să câştig o sută cincizeci de milioane de lei vechi într-o singură zi”, mărturiseşte jucătorul. A doua zi, localul l-a declarat „persona non grata” şi nu a mai fost lăsat să joace. Chiar dacă banii câştigaţi au fost „tocaţi” la alte săli de jocuri, nu s-a oprit. Încrezător că a dat peste o metodă de făcut bani, s-a împumutat pentru a juca şi a pierdut tot. Negarea, primul semnal al dependenţei

Pentru că nu se mai putea înţelege cu el, familia începuse să-l părăsească. „Fiica cea mare, pe care o iubesc foarte mult, nu a mai vorbit cu mine de trei ani. La fel cea mică. Soţia începuse preparativele de divorţ. Nu mai ştiam ce să mai fac, dar dacă prindeam un ban, tot la jocuri îl duceam.”

De disperare, din cauza stresului şi a gândurilor negre care îl bântuiau, în cele din urmă Ioan a mers la medic. „La început nu îmi venea să cred că fac progrese, dar după prima lună în care nu am mai jucat am devenit un alt om. Soţia a remarcat că nu mai sunt posac, că mă odihnesc, că mă îngrijesc la timp, cum nu s-a mai întâmplat de multă vreme.”

Ioan este unul dintre cazurile fericite, însă mulţi alţii îşi pierd în continuare banii, timpul şi familia din cauza jocurilor de noroc. Negarea faptului că ar avea vreo problemă este primul semn al bolii.

RISC

Obsesia computerului ameninţă copiii

Dependenţa de computer deveni o boală a viitorului. Specialiştii spun că cei mai expuşi acestui fenomen sunt copiii. „Lipsa relaţiilor sociale, a activităţilor extraşcolare şi a atenţiei părinţilor îl fac de multe ori pe copil să se retragă la calculator. Cel mai grav este faptul că, în astfel de condiţii, calculatorul poate deveni singurul prieten al copilului”, precizează psihologul Oana Şoroagă.

• Potrivit specialistului, petrecerea unui timp îndelungat în faţa calculatorului poate duce la anxietate, depresie, izolare, comportament agresiv faţă de cei apropiaţi, scăderi de concentrare sau tulburări ale somnului.
• Psihologii recomandă părinţilor să găsească alternative la folosirea computerului. Lucruri care pot fi considerate banale, precum întâlnirile cu prietenii sau excursiile, sunt activităţi pe care părinţii trebuie să le încurajeze pentru a-şi scăpa copiii din timp de obsesia computerului.