Luptători anticomunişti, exhumaţi din groapa comună

Trei luptători anticomunişti executaţi de ofiţeri de Securitate au fost exhumaţi ieri, după 60 de ani, dintr-o groapă comună aflată lângă localitatea Rebra, judeţul Bistriţa-Năsăud.

Cei trei vor fi reîngropaţi creştineşte, în Bistriţa, după ce organele statului vor deschide o anchetă pentru identificarea rămăşiţelor pământeşti. Acţiunea a fost coordonată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR).

Marius Oprea, preşedintele IICCR, spune că autorităţile nu au vrut să colaboreze şi că a fost nevoie de intervenţii la conducerea Ministerului de Interne pentru ca poliţiştii bistriţeni să de clanşeze ancheta. „Prin condamnarea crimelor comunismului de către parlament, aceste fapte au devenit imprescriptibile şi Parchetul trebuie să se autosesizeze şi să înceapă cercetările”, a conchis Oprea.

Oameni de vază ai satului

Insolvenţa în Republica Moldova. Se aşteaptă reforme radicale. Care este aportul EvZ

Sub un ocean de nisip

Cei trei anticomunşti erau membri de vază ai comunităţii: Dumitru Toader a fost primar în satul Rebra, Leonida Bodiu - căpitan în garda Regelui Mihai şi Ioan Burdeţ - proprietarul unui local din Rebra. Ei făceau parte din Garda Albă, o mişcare din rezistenţa anticomunistă care acţiona în Bistriţa-Năsăud. Au fost exe cu taţi fără sentinţă. Abia după şase luni un tribunal militar a emis verdicte de condamnare la moarte pentru a acoperi crimele.

Tragedia a avut loc pe 24 iunie 1949, la ora 4.00 dimineaţa. Toader, Bodiu şi Burdeţ au fost ridicaţi de trei ofiţeri de Securitate şi duşi pe un drum de 5 kilometri, pe dealurile abrupte dintre cele două sate. Erau legaţi cu lanţuri la mâini şi la picioare. Au fost împuşcaţi în cap, de la spate.

„Pe potecă, erau trei oameni împuşcaţi în cap”

Puţinii supravieţuitori descriu crima cu lux de amănunte. Singurul care mai trăieşte şi i-a văzut pe cei trei împuşcaţi în cap este Teofil Ivaşcu, de 80 de ani, din satul Rebra. „Eu eram la cules de cireşe. Am auzit un răpăit de puşcă mitralieră. Am mers într-acolo şi am văzut trei securişti îmbrăcaţi nici civil, nici militar, care se grăbeau la vale. Pe potecă, erau trei oameni împuşcaţi în cap. Îi cunoşteam. După o jumătate de oră, au venit patru paznici de câmp, care au săpat o groapă şi i-au aruncat acolo”, rememorează Ivaşcu.

„Când am ajuns în sat, am spus ce am văzut, dar apoi m-a chemat primarul şi mi-a spus că mă arestează dacă mai vorbesc, şi atunci am tăcut. La trei săptămâni, m-am dus cu unul dintre fraţii lui Dumitru Toader şi l-am dus la groapa comună şi am săpat şi din cămaşa lui am tăit o bucată, ca să fie muierea lui sigură că a murit. Măcar atât am mai făcut”, a spus Ivaşcu.

Un alt martor este Verginia Cârcu, aflată în zonă tot la cules de cireşe. „Am auzit împuşcături, dar nu m-am dus că m-am temut. Apoi, a doua zi, am fost din nou în zonă şi am văzut unde este groapa şi am ţinut minte până în ziua de azi. Acum simt că am făcut un bine”, a spus ea. Femeia este, de altfel, cea care le-a indicat specialiştilor IICCR locul unde să sape.

„Spuneau c-o să vină americanii”

Nepotul lui Dumitru Toader, preotul Dumitru Rus, prezent la exhumare, povesteşte că mişcarea Garda Alba era foarte activă. „Au lansat şi un manifest şi prin care le spuneau oamenilor că o să vină americanii şi să continue să lupte împotriva comuniştilor. Aveau 13 puşti şi o staţie de emisie-recepţie şi erau bine organizaţi”, spune părintele Dumitru Rus.

Pentru a-i putea prinde pe cei trei lideri, Securitatea a infiltrat printre anticomunişti un ofiţer, conform unul plan al fostului ministru al apărării Emil Botnăraş. „Bunicul meu a crezut în acest om infltrat, pentru că l-a ajutat de mai multe ori. A fost chemat la un botez şi acolo l-au prins”, mai spune Rus.

OFIŢERI DE SECURITATE

Doi dintre cei trei torţionari mai trăiesc

Marius Oprea, preşedintele IICCR, spune că numele celor trei ofiţeri de securitate se regăsesc în documentele CNSAS. Unul dintre ei este Liviu Pangraţiu, membru în conducerea Uniunii Veteranilor de Război Cluj.

IICCR a descoperit o telegramă trimisă de acesta la Bucureşti, prin care raporta îndeplinirea misiunii: „La orele 9, ziua 8 iulie 1949, a raportat telephonic sublocotenentul de securitate Pangraţiu Liviu că cei trei arestaţi în timp ce au dezgropat depozitul de armament au încercat să pună mâna pe grenadele aflate în depositul de armament, atacând prin aceasta organele de escortă de securitate. Pentru a împiedica fuga celor trei arestaţi, periculoşi pentru securitatea statului, s-a făcut uz de armă, împuşcând pe cei trei arestaţi”.

La acea epocă, aproape 10.000 de luptători anticomunişti au fost împuşcaţi sub pretextul că ar fi încercat să fugă de sub escortă.