După trei mandate consecutive în fruntea Uniunii Scriitorilor din România (USR), câștigate de fiecare dată lejer, Nicolae Manolescu (78 de ani) are un rival tânăr - scriitorul Dan Lungu (48 de ani) - care și-a depus deja candidatura în vederea alegerilor de anul acesta.

Lumea noastră intelectuală este în fierbere nu doar pentru că în aprilie vor avea loc alegeri la Academia Română, unde va fi învestit un nou președinte după decesul inginerului Ionel-Valentin Vlad, ci și pentru că unda schimbării ar putea atinge și Uniunea Scriitorilor.

La începutul anului, mai precis din data de 10 ianuarie, s-a dat startul la depunerea candidaturilor pentru conducerea USR (însoțite obligatoriu de un proiect), singurul amator de până acum fiind scriitorul Dan Lungu, conf. univ. dr. la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi și director al Muzeului Național al Literaturii Române Iași (2013-2017).

Nu vom scrie aici despre războaiele interminabile dintre scriitori (unii îl contestă pe Manolescu, alții îl susțin), despre procesele și injuriile revărsate în spațiul public în ultimii ani sau despre premii acordate pe sub mână. Nici despre demisiile de onoare depuse de anumiți literați nemulțumiți de domnia parcă interminabilă a reputatului critic literar, și nici despre presupuse excluderi abuzive. 

Nu vom vorbi nici măcar despre șansele lui Dan Lungu de a răsturna aparatul bine uns al lui Nicolae Monolescu. Oricum, e limpede că anul acesta, mai mult ca niciodată, lupii tineri au adulmecat rănile căscate în trupul USR și pașii împleticiți ai masculului alfa.

Ceea ce vă propunem astăzi este o privire discretă, strecurată pe crăpătura ușii în spatele căreia tronează adevăratele mize ale conducerii unei uniuni în România, fie ea și cea a scriitorilor. Așadar, dincolo de prestigiu și orgoliu, conducerea USR înseamnă și bani, mulți bani, influență teribilă, deci putere. Dar să vedem mai bine care sunt combinațiile financiare care-i amețesc pe cei 2.500 de membri (există date, neoficiale, care susțin că, în prezent, ar fi vorba de puțin peste 2.700 de membri!), care-i fac, pe cei mai mulți dintre ei, obedienți sistemului.

Suplimentul de pensie și indemnizația de merit

Ce înseamnă aceste două noțiuni? Fiecare scriitor, membru al Uniunii, cotizează, anual, cu o sumă modică (150 de lei) la „bugetul” comun, timp de cinci ani (sau șapte, pentru cei care nu și-au făcut încă un nume solid în branșă). După această perioadă, în care scriitorul a achitat 750 de lei (1.050 de lei pentru cei care ucenicesc încă doi ani) Uniunii, aceasta îi eliberează o adeverință, care, depusă la Casa de Pensii, îi asigură creșterea pensiei cu 50% din valoarea inițială! La o pensie de 2.000 de lei, de exemplu, legitimația de membru al USR îi mai aduce norocosului încă 1.000 de lei.

Cu alte cuvinte, o bună afacere. De menționat că pentru a deveni membru USR mai sunt de îndeplinit câteva condiții specifice: cel puțin trei cărți publicate, câteva recenzii în revistele literare importante, recomandări ale altor scriitori, deja consacrați, traducerea cărților scrise în cât mai multe limbi etc. Practic, este vorba despre un mecanism financiar ușor de controlat de factorii decizionali, care fac ca aceste beneficii să meargă doar către scriitorii agreați de conducerea USR.

Apoi, de parcă legitimația care-ți mărește pensia n-ar fi de ajuns pentru a ține sub control membrii Uniunii, mai există o pârghie, una de lux, mai sofisticată: indemnizația de merit. Aceasta este puțin peste 1.000 de euro și este acordată, de cele mai multe ori, discreționar.

Hotelul care aduce 10.000 de euro pe lună

Uniunii De mai bine de un an, de când reprezentanții USR au câștigat în instanță un imobil, hotel aflat în zona centrală a Bucureștiului, veniturile scriitorilor, sau mai precis ale anumitor scriitori, s-au majorat. Cum? Decidenții USR au decis închirierea hotelului retrocedat pentru suma de 10.000 de euro lunar, bani din care, susțin conducătorii literaților, ar asigura existența pe piața de print a revistelor literare.

Casa Vernescu-Casino Palace este bijuteria coroanei

Cea mai mare sumă de bani care intră în vistieria sediului de pe strada Sfinții Voievozi este livrată de „învârteala” Casa Vernescu-Casino Palace - 22.000 de euro pe lună - în fapt o subînchiriere dubioasă, asupra căreia vom reveni. Cedată Uniunii Scriitorilor imediat după 1990, grație poetului Mircea Dinescu, pe atunci președinte USR (a cerut guvernului Roman un sediu, la schimb cu cel vechi, de pe Kiseleff, renovat după cutremurul din 1977 și transformat în ambasadă), impozantei clădiri construite în secolul XIX i s-a schimbat obiectul activității. În loc de expoziții, lansări de cărți sau birouri pentru scriitori, în Casa Vernescu se învârte ruleta și mișună damele de companie. Totul pe bani mulți. Poate prea mulți.

FOTO: Dan Lungu

Programul (pe scurt) al candidatului Dan Lungu

„(…) Principalele direcții de acțiune ale programului meu de candidatură sunt următoarele:

I. Prezervarea beneficiilor patrimoniale și financiare obținute de-a lungul timpului (suplimentul de pensie, indemnizațiile de merit, finanțarea revistelor) și multiplicarea surselor de finanțare a activităților și programelor uniunii. Stabilitatea financiară a organizației vine nu doar din cuantumul sumelor, ci și din pluralismul surselor. (…) 

II. Căutarea soluțiilor pentru încetarea conflictului și începerea dialogului cu autorii excluși din Uniunea Scriitorilor, precum și cu cei care au demisionat din solidaritate cu aceștia. (…) 

III. Măsuri de asistență și protecție socială pentru membrii USR (…) 

IV. Continuarea marilor proiecte și programe culturale ale USR. (…) 

V. Transparentizarea activității USR și profesionalizarea comunicării publice și interne. (…) 

VI. Consolidarea memoriei culturale și a statutului scriitorului în România contemporană (…) 

VII. Realizarea unei politici externe coerente a USR-ului (colaborări, schimburi, parteneriate, participarea cu stand de prezentare la târgurile internaționale de carte, înscrierea USR rețele internaționale de rezidențe literare). Întărirea legăturii cu ICR și Ministerul Culturii. Dezvoltarea de proiecte cu institutele culturale străine din România”.

 

„Să nu ia trei voturi, ca Agopian”

Alertați de candidatura scriitorului Dan Lungu, anunțată parcă din senin, scriitorii români sunt sceptici: „I-am văzut programul. Dar de unde va lua bani pentru implementarea lui? Sau va miza pe mecanismul pus la punct de actualul președinte? Oricum, tare mi-e că va lua doar trei voturi, cum a pățit și bietul Agopian (prozatorul Ștefan Agopian), în urmă cu nouă ani”.