O decizie recentă a Curţii Constituţionale, privind procedurile de adopţie, este pe cale să schimbe legislaţia din domeniu şi să creeze noi controverse. În urma hotărârii Curţii, Oficiul Român pentru Adopţii (ORA) a înaintat guvernului un proiect de ordonanţă care permite, în timpul procedurilor de adopţie, citarea în instanţă a părinţilor naturali, simultan cu cea a părinţilor adoptivi. Aceştia din urmă se tem însă că, astfel, procedurile de adopţie vor fi mult îngreunate, iar cei care, iniţial, îşi abandonează copiii, vor putea, oricând, să revină în viaţa acestora.
Din acest motiv, 1.700 de persoane, majoritatea din categoria celor care doresc să înfieze un copil, au depus ieri un memoriu la sediul ORA, prin care solicită renunţarea la proiectul de ordonanţă. Aceştia atrag atenţia că, prin modificările avute în vedere, părinţii naturali vor avea acces la datele personale ale familiei adoptive.
În consecinţă, susţine tabăra care se opune proiectului, atât părinţii adoptivi, cât şi copiii adoptaţi devin vulnerabili la posibile încercări de şantaj din partea familiilor naturale. În plus, procesele de adopţie, derulate în instanţă, ar putea suferi amânări interminabile, dacă părinţii naturali nu se vor prezenta la fiecare citaţie.
„Nu au cum să ne ajute“
În zilele următoare, memoriul celor care doresc să adopte copii va ajunge şi la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, dar şi la Secretariatul General al Guvernului.
De la ORA, însă, răspunsurile primite ieri de susţinătorii petiţiei nu sunt deloc încurajatoare. „Ne-au spus că nu au cum să ne ajute. Sunt nevoiţi să respecte decizia Curţii Constituţionale. Asta, deşi nu sunt nici cei de la Oficiu de acord cu hotărârea. Ei sunt mai aproape de realitate şi ştiu la ce va duce legea modificată astfel“, a declarat pentru EVZ tânăra S.N., 28 de ani, care îngrijeş te un băieţel de un an (a preferat să nu-şi dezvăluie numele până la finalizarea adopţiei - n.r.). „Modificarea va îngreuna şi mai mult paşii, şi aşa foarte greoi. În plus, ne îngrijorează traumele emoţionale pe care le poate suferi copilul adoptat, dacă familia naturală intră în contact cu el“, adaugă S.N.
„Nu sunt copii adoptabili“
O altă susţinătoare a memoriului este D.S., o tânără de 32 de ani, psiholog. Femeia încearcă de peste cinci luni să adopte un copil. „Am întâlnit mulţi oameni fără suflet în sistemul adopţiilor şi cu o pregătire cu totul alta decât cea de specialitate“, reclamă aceasta. În mână ţine un răspuns oficial, prin care e înştiinţată că, pentru moment, nu există copii adoptabili.
Şi Mihaela Florea, 35 de ani, semnatară a aceluiaşi memoriu, se loveşte de probleme similare. A trecut deja de primele etape ale procedurii de adopţie: şi-a depus dosarul şi a făcut cursurile obligatorii pentru obţinerea atestatului de părinte adoptabil.
Familia Florea mai are o fetiţă de 11 ani şi, deşi cei doi soţi mai pot avea copii, au hotărât să adopte unul. „De ce să nu facem un bine, dacă tot sunt atâţia copii părăsiţi?“, îşi justifică tânăra mamă decizia. Un bine care, însă, nu e atât de simplu de făcut pe cât ar părea: „Ni s-a spus că nu există copii adoptabili“.
Soţii Florea sunt şi ei îngrijoraţi de noile reglementări şi de urmările nefaste pe care le-ar produce asupra viitorului lor copil.
„E absurd. Nu văd de ce e nevoie ca familia naturală să ştie cine suntem noi. Ar trebui să rămână confidenţial, pentru evitarea şantajării şi a posibilelor presiuni făcute asupra copiilor“, spune Mihaela Florea, lector universitar.
OPOZIŢIA DE LA CLUJ
Asociaţia ProAdopţia contra Curtea Constituţională
Îngrijorate de pericolul la care vor fi expuse dacă legea se modifică, mai multe familii din Cluj care speră să adopte copii şi-au unit forţele într-o organizaţie. Săptămâna trecută a luat fiinţă Asociaţia pentru Promovarea Intereselor Familiilor Constituite prin Adopţie - ProAdopţia, al cărei scop e contracararea deciziei Curţii Constituţionale de a modifica legea adopţiilor.
„Pentru noi, principiul confidenţialităţii este foarte important. Noi, ca adulţi, ne putem proteja împotriva unor eventuale şantaje. Dar problema este protejarea copiilor pe care îi adoptăm“, explică preşedintele organizaţiei, Mircea Popescu. Care adaugă: „Citarea părinţilor fireşti duce la prelungirea procedurii. Mulţi nu vin când sunt citaţi şi se tot amână la infinit până se hotărăşte părintele natural să vină la proces şi să spună «da» sau «nu»“, spune Popescu.
Acesta urmează să depună la ORA, guvern, Consiliul Suprem al Magistraturii şi Ministerul de Justiţie un memoriu, în care grupul pe care îl reprezintă propune soluţii alternative.
OFICIUL ROMÂN PENTRU ADOPŢII
„Nu avem de ales, Curtea Constituţională e for suprem“
Deşi sunt conştienţi că modificarea legii va îngreuna procedura de adopţie şi va facilita şantajarea noilor părinţi, reprezentanţii ORA spun că nu se pot opune Curţii Constituţionale.
„Se va încetini procesul de adopţie şi va scădea numărul doritorilor pentru că, în general, familia adoptatoare nu doreşte să aibă de-a face cu părinţii biologici. Va exista şi pericolul de corupţie, întrucât părinţii biologici vor cunoaşte datele celor adoptivi. Dar nu avem de ales, Curtea e for suprem“, a declarat pentru EVZ secretarul general al Oficiului, Gabriela Petrescu.
Potrivit acesteia, în România există în jur de 900 de copii adoptabili, în timp ce numărul de familii care doresc să înfieze se apropie de 2.000.
Precedentul din Timişoara
Modificările pe care ORA le-a adus Legii privind regimul juridic al adopţiilor survin în urma unei decizii a Curţii Constituţionale din martie a.c.
Judecătorii au admis atunci o excepţie de neconstituţionalitate invocată de un părinte biologic din Timişoara, care a susţinut că nu s-a putut împotrivi adopţiei fiicei sale de 10 ani, deoarece a dovedit că este tatăl minorei abia după data deschiderii procedurii, motiv pentru care nu şi-a putut da consimţământul. Aceasta pentru că legea, în forma actuală, nemodificată, stipulează ca părintele biologic să-şi dea consimţământul privind adopţia la începutul procedurilor. Dacă vor intra în vigoare, noile reglementări vor permite, însă, ca acordul să fie dat şi în ultima etapă a procesului de adopţie.
Revenind la cazul din Timişoara, părintele nu se împotrivea adopţiei, ci era doar supărat că nu i s-a permis să-şi dovedească paternitatea înainte ca fiica sa să fie dată spre adopţie. Oficialii ORA au aflat despre acest caz direct din Monitorul Oficial. Adică după intrarea în vigoare a deciziei Curţii. Însă secretarul general al ORA e de părere că judecătorii ar fi trebuit să nu se pripească: „Ar fi trebuit să analizeze mai profund şi legea, şi condiţiile în care acel tată a ajuns să sesizeze Curtea Constituţională“.