Experimentul Giurgiu: romii nu mai fug de școală, doctor şi săpun

Romii din Giurgiu o primesc pe Mari ca pe omul care-i învaţă de bine: ar pune-o să calce şi pe un covor roşu. Explicaţiile despre doctori sună parcă mai bine dacă vin din partea unuia de-ai lor.

Până să se dumirească romii din Giurgiu care e treaba cu mediatorii sanitari care vin să-i întrebe de sănătate, Mariana Teliţă era luată pe sus în comunitatea în care începea să lucreze acum şase ani. Fără să-i dea voie să scoată o vorbă, oamenii credeau că vine cu ajutoare, că le va da bani sau că, undeva prin buzunare, are dosit "ceva bun". Bunul pe care Mari, aşa cum îi spun cei pe care îi vizitează, l-a dus romilor este informaţia. I-a învăţat să meargă la medic, să-şi vaccineze copiii la timp, a mers cu ei de mână să-şi facă buletine şi, uneori, a mers la şcoală să vorbească în numele părinţilor. "Nu puteam să mă angajez" Mari şi-ar fi dorit să lucreze într-o bancă. După ce a terminat liceul, a făcut un curs de tehnician bancar. Nimic însă nu se prevedea după terminarea lui. "Nu puteam să mă angajez", povesteşte Mari. Nu crede că a avut vreo legătură cu etnia din care face parte: "Oricum, acum nimic nu mai contează. Iubesc ce fac şi, deşi am auzit că de la anu’ nu vor mai fi fonduri de la Ministerul Sănătăţii pentru noi, eu nu vreau să renunţ". Cursurile pentru mediatori sanitari le-a absolvit acum şase ani. După asta, nouă luni a fost voluntar şi a lucrat pe lângă un medic de familie din Giurgiu. A învăţat câte puţin din medicina primară, educaţie, ba chiar comunicare. "Toate mi-au folosit, că a trebuit să ştiu să mă bag pe sub pielea lor, că nu toţi te acceptă de prima oară. Eu nu-s nici medic, nici asistentă, şi-atunci trebuie să le explic ce caut în casa lor", mai spune Mariana. Problemele unei comunităţi Mediatorul sanitar a ajuns să ştie pe de rost ce nevoi au familiile la care merge în fiecare zi. Sunt 800 de romi pe care îi vizitează, împărţiţi în două comunităţi, de-o parte şi de alta a Giurgiului. Când s-a apucat de meseria asta, spune Mari, nu ştia de unde s-o apuce. Plecase din cabinetul medicului de familie cu care lucra şi trebuia să-şi facă "pacienţi". "Am luat-o şi eu, aşa, pe-o stradă. Mi-a fost greu să bat pe la uşi. Tot în cartierul meu m-am dus şi am intrat pe la cunoscuţi. Acolo românii trăiesc bine cu romii, n-au nicio treabă", mai spune Mariana. Prietenii au primit-o ridicând din sprânceană. După ce i-a întrebat de sănătate, le-a explicat frumos de ce au nevoie de ea. "A venit Mariiiii" În apartamentul familiei Burcea, situat într-un bloc acoperit de rufe puse la uscat, Mariana intră ca la ea acasă. Din bucătărie sare direct spre uşă o puştoaică de şapte ani: "A venit Mariiii!". Apoi devine un pic timidă. Se ascunde după maică-sa, arătându-se din când în când, atunci când Mari o mai întreabă ceva. Săndica, mama, abia terminase de gătit. Mirosul de mâncare se împrăştiase în tot blocul. Are patru copii. În urmă cu şapte ani, un băieţel i-a murit din cauza unei tumori cerebrale. I s-a făcut rău deodată şi în câteva zile s-a prăpădit. De când o au pe Mariana, au devenit mai prudenţi. Merg la doctor pentru controale, şi-au vaccinat copiii şi stau cu ochii-n patru. "Mari ne-a explicat multe. Ştim acum că e mai bine să prevenim decât să tratăm", spune Săndica. Mediatoarea le-a băgat bine în cap: şi dacă te doare, trebuie să te duci la doctor.  REFUZ Unii au scos-o afară pe uşă Două dintre odraslele familiei Burcea sunt adolescenţi. Au 17 şi 18 ani. "Copii cuminţi", le spune Mariana. Tatăl lor e plecat la muncă în Germania şi vine să stea acasă câteva luni pe an, asta după ce toată tinereţea şi-a petrecut-o la muncă în Israel, ca să-şi poată cumpăra apartamentul în care locuiesc acum, după aproape o viaţă de stat la ţară. Copiii simt lipsa lui oarecum. Mari însă a ştiut cum să-i ia: "Mai discutăm, dar nu cu fiecare în parte, să nu se simtă jenaţi. Vorbim despre orice. La vârsta lor sunt unele probleme, dar nu aşa mari", încearcă mediatoarea să evite momentul de tensiune din casa familiei Burcea. "Ne-a ajutat, să-i dea Dumnezeu sănătate. Şi când n-a fost treaba ei, tot s-a dus undeva să facă ceva pentru noi", mai spune Săndica. Doamna Georgeta şi cursurile de calculatoare

Dacă ar fi să-i mulţumească cuiva pe lumea asta, doamna Georgeta Matache i-ar fi recunoscătoare Marianei. O aşteaptă în faţa blocului, pe bancă, sub o boltă de viţă-de-vie. Are 38 de ani, un astm şi o cifoscolioză care n-a lăsat-o să muncească niciodată. N-o duce însă rău. E căsătorită şi n-are copii, iar pe Mariana o cunoştea din şcoala generală. N-a fost greu s-o primească în casă prima oară. De atunci, vorbesc ore în şir când se întâlnesc. Pe Mari o priveşte zâmbind şi spune: "Doamne, ce m-aş fi făcut fără ea? Mi-aduce spray-urile pentru astm, mă ajută cu doctorul. Ea îmi face programările şi dacă îi cer, merge cu mine la cabinet". Într-o zi, mediatoarea i-a povestit Georgetei ceva despre nişte cursuri de calificare, la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţelor de Muncă. "De calculatoare, da! Păi dacă tot n-am învăţat când am fost mică, acu’ ce are?", întreabă ea retoric. Are însă un dinte împotriva femeilor care pot, dar nu vor să muncească, dar mai ales împotriva celor care fac copii unul după altul, ca să le încaseze alocaţia. În cartierul în care locuieşte e linişte printre romi. În altele, spune ea, "e un dezastru": "Păi, uitaţi-vă la fata asta (Mariana, n.r.)! Ea se duce la ei în fiecare zi şi ăia o iau din uşă: «dă-ne calculatoare, dă-ne bani». Le-a făcut şi câte trei rânduri de certificate şi tot le-au pierdut! Sunt ieşiţi din comun!". Mariana tace şi dă din cap a aprobare: "Au fost locuri în care oamenii au fost mai reticenţi şi m-au scos pe uşă afară. Dar nu trebuie să-i bagi în seamă, că unii-s beţi". "Doamne, ce m-aş fi făcut fără ea? Mi-aduce spray pentru astm, mă ajută cu doctorul, îmi face programările şi merge la cabinet.“ GEORGETA MATACHE, asistat

ALTE PLANURI Familia Iordache are o problemă gravă: fiul lor vrea la liceul de muzică, dar deja a rămas repetent de două ori. Salvarea o aşteaptă toţi de la Mariana: "Să meargă ea să vorbească la şcoală" Mediatoarea a convins-o să facă şcoală la 36 de ani Mariana şi Octavian Lazăr au avut o vară grea: pentru a doua oară, fiul lor Iulian a rămas repetent în clasa a VI-a. L-au plimbat pe la medici prin Bucureşti, pentru că băiatul devine nervos când n-ascultă părinţii de el. "Face urât!", încearcă taică-su să explice nişte simptome. Şi la şcoală e zvăpăiat şi nu se poate concentra. De aia are şi note mici, mici. "Vrea băiatul să facă şcoala de muzică şi iaca nu se poate. Ne-am tot chinuit cu el, că profesorii nu-l ascultau când învăţa el", mai spune domnul Iordache. Rezolvarea o aşteaptă să vină de la Mariana, mediatoarea, care le-a promis că va merge cu ei la şcoală să lămurească situaţia copilului. "Coeficientul lui de inteligenţă e de 90, aşa ne-au spus doctorii. Dar nu e atent, nu se poate concentra", decretează şi mama, care ştie sigur că puştiul trebuie doar împins de la spate.

Când Mariana a venit prima oară la ei să le explice de ce trebuie să meargă la consultaţii, au luat-o în serios numaidecât. Acum, dacă se poate, îi ajută în orice problemă. Măritată de la 14 ani de maică- sa, ca să nu piardă vremea aiurea, Mariana Iordache a ajuns la 36 de ani să vrea din nou la şcoală. Mediatoarea i-a băgat bine în cap să facă repede liceul la seral, pentru că numai aşa o să se angajeze: "Mă duc, fată, dacă zici că se poate!" ÎN FAMILIE. Mariana și Octavian Lazăr discută problemele celor mici cu mediatoarea SCOP Meseria ridică statutul femeii rome Fundaţia Romani Criss, care apără drepturile romilor din România, s-a ocupat de formarea primelor mediatoare sanitare, în anul 1997, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii. De atunci, cele două instituţii au lucrat pentru elaborarea fişei postului unui mediator şi au pus la punct o serie de norme pe care trebuie să le îndeplinească. Pe lângă noţiunile medicale, angajaţii trebuiau să deprindă lucrul cu autorităţile locale, mai ales că una dintre problemele romilor era legată de lipsa documentelor de identitate. Acces limitat la serviciile medicale Pentru că de cele mai multe ori romii locuiesc la marginea localităţilor, acolo unde nu sunt clinici, spitale, farmacii sau alte instituţii care să ofere servicii medicale, angajarea unor mediatori sanitari pare să fie o soluţie în ceea ce priveşte comunicarea doctori-comunitate. Prin intermediul lor, oamenii au acces mult mai repede la informaţii, la programele derulate de Casa de Asigurări de Sănătate sau de autorităţile locale. De cele mai multe ori, pentru că romii n-au acte de identitate şi nu sunt asiguraţi medical, refuză să meargă la cabinetele medicale. "Funcţia de mediator este îndeplinită de femei de etnie romă, pentru că, în comunităţile de romi, femeia este cea care se ocupă de problemele de sănătate. De asemenea, mediatorul sanitar a fost gândit ca un instrument de împuternicire a femeii rome, de creştere a statutului acesteia", se arată în statutul meseriei. Ce au de făcut Printre atribuţiile unui mediator se numără informarea romilor cu privire la calendarul vaccinărilor pentru copiii cu vârste între 0 şi şapte ani, monitorizarea femeilor însărcinate din comunitate, depistarea cazurilor de tuberculoză şi a altor cazuri de boli transmisibile, explică avantajele igienei personale, a locuinţei şi a spaţiilor comune. 800 de persoane fac parte din comunitatea de romi din Giurgiu de care are grijă mediatoarea sanitară Mariana Teliţă INTEGRARE Guvernul îi pune pe romi la muncă: trebuie să-şi construiască singuri case Noua strategie a Guvernului privind integrarea romilor prevede, printre altele, educarea copiilor, dar mai ales a femeilor, ele fiind considerate cele care pot influenţa familia. Proiectul Executivului mai are în vedere şi construirea unor locuinţe pentru romii săraci, case la ridicarea cărora vor participa şi ei deopotrivă. Nu vor fi însă proprietarii imobilelor, asta pentru că Guvernul a dispus ca ei să locuiască gratuit în ele până când se vor angaja şi vor avea suficienţi bani pentru a închiria sau chiar pentru a-şi cumpăra propriile case. Proiectul trebuie extins chiar şi în zonele locuite numai de romi, Guvernul dorind să acorde o atenţie specială integrării sociale. Pe lângă construirea caselor, romii vor mai lucra la reţele de apă, canalizare, electricitate şi reţele de gaze, proiecte pentru care se va folosi şi forţă de muncă a firmelor specializate. Potrivit evaluării Strategiei Naţionale de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor, "accentul mai trebuie pus în continuare pe măsurile educative, acestea fiind cele care conduc în timp la schimbarea mentalităţilor. Trebuie în acelaşi timp implementate şi măsuri care să conducă la integrarea romilor pe piaţa muncii, deoarece lipsa veniturilor este una dintre problemele cele mai acute ale minorităţii". Primele rapoarte privind integrarea romilor vor ajunge la Comisia Europeană (CE) anul viitor, în primăvară. Potrivit unui studiu al CE, includerea romilor pe piaţa muncii ar aduce două miliarde de euro la finanţele României.