Imediat după Revoluție, au apărut și niște mișcări proto-sindicale care au încercat să schimbe ceva: Comitetul de Acțiune pentru Democratizarea Armatei – CADA, Acțiunea pentru Dreptate militară – ADM și, Grupul de Inițiativă pentru Democratizarea Armatei – GIDA.
Membrii acestor asociații erau nemulțumiți de numirea generalului Militaru în funcția de ministru al Apărării. Acesta era cunoscut pentru legăturile sale cu KGB și vectorii săi de pe la noi. Mai mult, se cam puseseră pe Ion Iliescu...
Democratizare militară
”După înlăturarea regimului comunist toată lumea voia democrație. Chiar și militarii care fuseseră supravegheați constant de politruci și ofițeri de contrainformații. Au apărut, atunci, în februarie ’90, entitățile numite Comitetul de Acțiune pentru Democratizarea Armatei (CADA), Acțiunea „Pentru Dreptate Militară” (ADM) și Grupul de Inițiativă pentru Democratizarea Armatei (GIDA). Cea mai vocală și cunoscută dintre aceste grupări de militari nemulțumiți a fost CADA.
Cine erau, sintetic, liderii, vectorii de imagine ai acestor „mișcări”? Valerian Stan scormonește prin memorie: „Cei mai importanți au fost: lt.col Surcu, maiorul Nicolae Durac, lt.col. Chiriac, lt.col. Petre Liță, maiorul Nicolae Cârligeanu și maiorul Ioan Inel. Ulterior constituirii CADA, unul dintre lideri acesteia a fos și lt.col Silviu Popescu. Dar au mai fost și alții!”, scria Mihnea Petru Pârvu în Evenimentul Zilei, în 2019.
CADA, în special, era văzută ca o mișcare care, mai devreme sau mai târziu, ar fi cerut înlăturarea lui Ion Iliescu de la putere. Asta dădea fiori reci multora dintre cei proaspăt cățărați în CPUN, adică Consiliului Provizoriu de Uniune Națională.
Presiunile exercitate de grupul de ofițeri a dus, în final, la înlocuirea din funcție a generalului Militaru cu generalul Victor Stănculescu.
Cum se croiește o lovitură de stat
Prin 2004, unul dintre membrii fondatori ai grupului de ofițeri ce s-au reunit sub titulatura “CADA”, colonelul Ioan Bărbuță, a dezvăluit la TV motivele care au stat la baza înființării acestei mișcări. “Gruparea a luat ființă în februarie 1990, când la conducerea MApN a fost instalat generalul Militaru”., spunea acesta, dar lucrurile nu s-au rezumat la atât.
După ce și-au atins primul deziderat, militanții CADA au continuat presiunile asupra regimului Iliescu. Voiau aflarea adevărului asupra evenimentelor din decembrie 1989. Au fost demarate ample anchete conduse de echipe de experți din cadrul armatei pentru a afla cine se face responsabil de moartea celor câteva sute de români în zilele de 16-22 decembrie.
Prima mineriadă de la București a încheiat și aventura CADA.
Frica păzește bostanii. Și pe Iliescu
“Am fost etichetați drept un grup periculos pentru că doream că Armata să devina garantul democrației în România. Pe scurt, Armata putea impune dictatura militară printr-o lovitură de stat. Desigur, în cazul în care țara se îndreptă într-o direcție greșită”, a explicat Bărbuță.
El a recunoscut chiar că a încercat să îl convingă pe generalul Victor Stănculescu de necesitatea înfăptuirii unei lovituri de stat. “Spre sfârșitul anului 1990, am mers cu prietenul meu la Stănculescu pentru a discuta despre debarcarea regimului Iliescu. După o întrevedere destul de lungă, generalul ne-a temperat. A spus că nu este oportună o astfel de decizie pentru că poporul român s-a saturat de dictatura. A recunoscut, în final, că îi este frică pentru nevasta și pentru nepotul sau”, a declarat Ioan Bărbuță.
Planul propus de cei doi urmarea menținerea dictaturii militare până la data la care partidele politice tradiționale PNL și PNȚ erau capabile să preia puterea în România.
Iată cum frica lui Stănculescu i-a prelungit serios cariera politică lui Ion Iliescu...