Războiul declanșat de Vladimir Putin a schimbat repede pozițiile liderilor europeni în contextul diplomației internaționale. Dacă la București și Varșovia autoritățile europene și americane s-au deplasat în repetate rânduri pentru a-și repeta în mod constant sprijinul și ajutorul și pentru a evalua măsuri ce trebuie implementate spre ajutorarea refugiaților, Budapesta a fost exclusă de la masa rotundă, iar asta în ciuda faptului că Ungaria este vecină Ucrainei.

Războiul a devenit un cântar greu în relațiile dintre guvernele internaționale, în special între cele aflate în estul Europei. În timp ce Budapesta este tot mai singură, București și Varșovia se apropie incredibil de mult - iar asta în ciuda faptului că, anterior, Ungaria și Polonia au luptat cot la cot împotriva ordinelor de la Bruxelles privind schimbarea legilor justiției, apărarea drepturilor omului în comunitatea LGBT etc, arată publicația maghiară de opoziție NÉPSZAVA, potrivit Rador.

Odată cu războiul lui Putin, Budapesta și-a pierdut aliatul cel mai de încredere

Redăm, în continuare, analiza integrală a relațiilor Budapesta-Varșovia-București, publicată de sursa citată:

„Poate este cea mai mare lovitură şi, totodată, cea mai mare pierdere de prestigiu pentru guvernul populist de la Budapesta: pierderea peste noapte a celui mai loial aliat al său, conducerea de la Varșovia.

Diferențele de atitudine dintre Polonia și Ungaria față de Rusia și Vladimir Putin au fost trecute în plan secund înainte de război, din cauza interdependenței în lupta comună cu Uniunea Europeană dată în numele democraţiei iliberale, neortodoxe, însă în zorii zilei de 24 februarie, odată cu declanşarea atacului Rusiei împotriva Ucrainei, a dispărut această interdependenţă.

Tergiversarea, manifestările ambigue şi izolarea de care au dat dovadă premierul Viktor Orbán şi ministrul de externe, Péter Szijjártó, faţă de eforturile internaţionale depuse pentru creşterea capacităţilor de apărare ale Ucrainei au fost prea mult chiar şi pentru echipa lui Kaczynski. Războiul efectiv din ţara vecină şi pericolul rusesc apărut lângă graniţa Poloniei au trezit imediat la realitate guvernul de la Varşovia, care şi-a dat seama că sprijin şi apărare poate aştepta doar de la organizaţiile în care Polonia a devenit membru voluntar, respectiv de la UE şi NATO.

Varșovia a schimbat Budapesta cu Bucureștiul

În cercurile guvernamentale poloneze au fost auzite, cu siguranţă, cu consternare afirmaţiile lui Viktor Orbán potrivit căruia „cel care crede că NATO ne va apăra, greşeşte”. Varşovia ştie, de asemenea, că are nevoie şi de un aliat extrem de apropiat în regiune, așa că a acţionat rapid şi a schimbat brusc Budapesta cu Bucureştiul.

Pe 3 martie a avut loc deja o ședinţă comună de guvern România-Polonia, la care au fost încheiate o serie de acorduri bilaterale. Cel mai simbolic dintre acestea este Planul de acțiune comun pentru perioada 2022-2026, semnat de cei doi miniştri de externe. Zbigniew Rau şi Bogdan Aurescu au semnat cu acest prilej şi un memorandum, incluzând într-o formă oficială declaraţia de înţelegere privind cooperarea între cele două ministere de externe în domeniul diplomaţiei şi al ştiinţei.

Nu mai puțin semnificativ este acordul polono-român privind intensificarea cooperării în domeniul asigurării resurselor destinate rezervelor de stat şi situaţiilor de criză sau acordul militar.

Desigur, cooperarea între Polonia şi România nu este o noutate, deoarece cele două ţări au încheiat încă din 2009 un parteneriat strategic, iar în decembrie 2015 au adoptat un plan de acţiune pentru perioada 2016-2020. Bucureştiul şi Varşovia sunt legate mai ales datorită situaţiei lor în NATO și a poziţiilor lor regionale de o importanţă majoră. Cele două ţări colaborează în special în chestiunile de securitate la nivel regional în cadrul unor forumuri, cum ar fi Forumul Bucureşti 9 (care reuneşte statele membre NATO din Europa Centrală şi de Est) sau Forumul Turcia-Polonia-România. Între cele două ţări sunt bune şi relaţiile economice, ambele fiind membre ale Iniţiativei Celor Trei Mări.

Cum este exclusă Ungaria de la discuțiile internaționale

Cu toate acestea, apropierea bruscă şi spectaculoasă polono-română poate avea o semnificație pentru Budapesta, mai ales în lumina faptului că de la izbucnirea războiului, capitala Ungariei a fost în mare măsură evitată de toți factorii de decizie de rang înalt european sau nord-american. Ba mai mult, consilierii pentru securitate națională ai bunului vechi prieten neortodox Recep Tayyip Erdogan nu s-au întâlnit cu Viktor Orbán, ci s-au consultat marţi cu staff-ul preşedinţilor Poloniei şi României, Andrzej Duda şi Klaus Iohannis, în cadrul întâlnirii trilaterale România-Polonia-Turcia, care a avut loc la Bucureşti. În timp ce în fosta mănăstire carmelită şi în Palatul Sándor aproape niciun oaspete nu deranjează „liniştea strategică”, la București și Varșovia vin întruna politicienii străini.

În aceste zile, vicepreşedintele american, Kamala Harris, efectuează o vizită la Bucureşti şi Varşovia, dar în ambele ţări au fost în vizită deja factorii de decizie europeni şi americani. De la izbucnirea războiului, la Bucureşti au venit, de exemplu, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ministrul francez al apărării, Florence Parly, ministrul canadian de externe, Melanie Joly, Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi, sau comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

Budapesta este lăsată în afara orizontului diplomației internaționale, în ciuda faptului că războiul are loc într-o țară vecină cu Ungaria, şi în Ungaria vin refugiaţi din Ucraina, chiar dacă într-un număr mai mic decât în Polonia sau în România.

Guvernul Orbán a rămas singur, în afară de invitaţia la consultările obligatorii ale ţărilor membre ale UE şi NATO a primit o singură invitaţie, dar încă înainte de război, şi anume la Londra. Boris Johnson a încercat să revigoreze Grupul de la Visegrad, însă succesul acestei întâlniri poate fi observat şi din faptul că evenimentul abia a atins pragul de stimulare a presei poloneze, slovace și cehe”.