53 de distincții au câștigat „tricolorii” la JO găzduite de „Orașul Îngerilor”. A fost apogeul sportului românesc, dar succesele trebuie puse și în contextul boicotării evenimentului de multe țări comuniste
România a avut o prezență discretă la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeior. „Tricolorii” au adunat doar patru medalii (una de aur, una de argint și două de bronz) și sunt în fața celei mai slabe participări după cea de la Helsinki - 1952, atunci când România a cucerit același număr de medalii.
Locul secund la general, după SUA
Delegația olimpică a trăit și vremuri mai bune, în anii ’80 și ’90, atunci când „tricolorii” erau prezențe obișnuite pe podiumurile de atletism, gimnastică, scrimă sau canotaj.
Pentru România, cea mai bună Olimpiadă a fost cea din 1984, găzduită de orașul american Los Angeles. Pare greu de crezut, dar bilanțul a numărat 20 de medalii de aur, 16 de argint și 17 de bronz, iar delegația a fost compusă din 127 de combatanți. Cu un total de 53 de clasări pe podium, românii s-au situat pe locul al doilea în clasamentul pe medalii, după SUA - 174 (83 de aur, 61 de argint și 30 de bronz).
Ceușescu nu s-a aliniat boicotului
Printre campionii olimpici din 1984 se regăsesc nume grele ale sportului românesc: Doina Melinte (atletism, 800 de metri), Maricica Puică (atletism, 3.000 de metri), Anișoara Cușmir-Stanciu (atletism, săritura în lungime, Ecaterina Szabo (gimnastică), Ivan Patzaichin și Toma Simionov (canotaj, 1.000 de metri). Olimpiada a fost marcată de boicotul multor țări comuniste, în frunte cu URSS. Nicolae Ceaușescu a fost convins de americani să-i trimită pe români la Los Angeles, după mai multe discuții purtate cu reprezentanții Comitetului Olimpic Internațional.
FOTO: La festivitatea de deschidere, sportivii români au fost aplaudați în picioare de americani
Invazia Afganistanului, mobilul unui război olimpic
URSS-ul n-a participat la JO de la Los Angeles și le-a cerut și celorlalte țări din blocul comunist să se conformeze boicotului. Decizia a fost luată de Iuri Andropov, fost președinte al URSS, și menținută de Constantin Cernenko, cel care i-a urmat în funcție. Rușii au motivat că sportivii lor nu sunt în siguranță pe teritoriul SUA. Majoritatea statelor au rămas acasă, cu excepția României, Chinei și Iugoslaviei. Decisive au fost discuțiile avute de oficialii CIO cu partea chineză, ținând cont de numărul impresionant de sportivi olimpici pe care îl avea cea mai mare țară din Asia. De fapt, povestea începuse în urmă cu patru ani. SUA au protestat față de invazia rușilor în Afganistan și nu s-au prezentat la Jocurile Olimpice organizate la Moscova. Exemplul americanilor n-a rămas fără ecou și în capitala URSS-ului n-au mai ajuns sportivii altor 65 de țări. Canada, Chile, Turcia, Paraguay, China, Republica Federală Germană, Coreea de Sud, Japonia, Panama, Tunisia, Iran și Israel s-au numărat printre statele absente de la cel mai mare eveniment sportiv.