Din 2001 până în 2007, preţul caselor a crescut cu de aproape şase ori, ajungând să depăşească sensibil puterea financiară a potenţialilor cumpărători. Aproape un sfert dintre români ar dori să-şi cumpere o locuinţă în următorii zece ani, dar, în prezent, numai 7,5% dintre ei - adică aproximativ 400.000 de persoane - au şi potenţialul de finanţare necesar, pe baza venitului declarat, după cum arată datele unui studiu realizat de UniCredit Ţiriac Bank.

Specialiştii afirmă că preţurile solicitate pentru spaţiile locative din Capitală au depăşit capacitatea financiară a populaţiei şi se aşteaptă ca, odată cu creşterea ofertei, acestea să revină la un nivel acceptabil. Potrivit datelor, din 2001 până în 2007, acestea au crescut cu aproape 500%, majorare încurajată de oferta insuficientă. La finele anului trecut, locuinţele vechi ajunseseră la un preţ de 2.200 de euro/mp, în timp ce apartamentele noi, din zonele centrale, costau 1.500-4.000 de euro/mp.

Acest lucru se va schimba însă odată cu ridicarea noilor construcţii, spun economiştii. „La finele lui 2007 erau finalizate circa două locuinţe noi la mia de locuitori. Dacă luăm însă în considerare numărul de locuinţe în curs de execuţie, cifra este de 5,6 locuinţe la mia de locuitori, nivel mai apropiat de media din Uniunea Europeană, de 7 locuinţe la mia de locuitori“, a explicat Rozalia Pal, economist-şef în cadrul UniCredit Ţiriac Bank. De altfel, 2007 a fost primul an în care s-au livrat pe piaţă proiecte rezidenţiale cu peste 200 de unităţi. Cererea, acoperită în 32 de ani Oferta de locuinţe din România va ajunge să acopere cererea abia în următorii 32 de ani, fapt ce ne plasează pe ultimul loc dintre cele nouă ţări din Europa Centrală şi de Est. Rusia, de exemplu, va ajunge la saturaţie în 11 ani, Croaţia în 13 ani, iar Ungaria şi Polonia - în 14 ani. Şi în Bulgaria, oferta va acoperi cererea de locuinţe în 19 ani. Acest număr a fost calculat ca fiind raportul dintre persoanele dispuse să-şi cumpere o casă şi ritmul de creştere al activităţii de construcţii, luând în considerare ipoteza că toţi cumpărătorii potenţiali vor căuta locuinţe noi.

Autorii studiului avertizează că o scădere a cererii s-ar putea materializa în acest an. Aceasta va fi determinată de „stagnarea anticipată a expansiunii creditelor, generată de o creştere a primei de risc şi de condiţii monetare restrictive“, se arată în raport.

CONDIŢII IMPROPRII

Case mici şi greu de achiziţionat

Românii trebuie să muncească cel mai mult pentru a-şi cumpăra o casă, se arată în studiul UniCredit Ţiriac Bank. Un metru pătrat de spaţiu locuibil valorează la noi şapte salarii medii, în timp ce la cehi este echivalent cu un salariu mediu. Şi ucrainenii o duc mai bine, ei plătind 4,8 salarii pe un metru pătrat. În acelaşi timp, locuinţele româneşti sunt mici şi înghesuite. Suprafaţa utilă medie a unei locuinţe este, în România, de 62 mp, faţă de media din Europa Centrală şi de Est de 63 mp şi de 87 mp - în Uniunea Europeană. De asemenea, la noi locuinţele au în medie 2,6 camere, la fel ca în Ungaria, nivel aflat sub media din regiune, de 2,8, şi din UE, de 4,2 camere.

STATISTICĂ

Ipotecarele, în top

Volumul creditelor pentru locuinţe a crescut puţin mai repede decât cel al creditelor de consum, dar rămâne la aproximativ o cincime din totalul împrumuturilor bancare, potrivit datelor raportate de bănci la BNR. În plus, ritmul de creştere înregistrat de creditele pentru locuinţe a fost superior celui consemnat de alte împrumuturi. Ipotecarele au crescut cu aproape 90%, celelalte credite avansând cu circa 84%. De altfel, volumul ipotecarelor era aproape dublu la finele lunii februarie 2008, faţă de cel consemnat cu 12 luni înainte. Totalul sumelor acordate de bănci pentru a finanţa achiziţiile imobiliare echivala cu peste 4,15 miliarde de euro la finele lunii februarie. (Consuela Stegărescu)