Liviu Voinea, directorul Grupului pentru Economie Aplicată, spune că fără acest reper implementarea reformelor ar înainta greoi. Altfel spus, nu contează să câştigi, important e să participi.

Avem nevoie de o ţintă ca aceasta pentru a ne mobiliza resursele interne şi pentru a nu exagera cu cheltuielile publice în anul electoral 2012, a declarat Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată, pentru EVZ.

Impactul pe care ţinta adoptării euro în 2015 o are asupra reformelor publice a fost evidenţiat şi de premierul Emil Boc, ieri, când a prezentat decizia guvernului de menţinere a acestui obiectiv, deşi surse care citau proiectul Programului de Convergenţă vorbeau despre o amânare cu unu-doi ani. "Astăzi facem ce trebuie ca România să adere în 2015 la zona euro. România şi-a pregătit terenul necesar pentru a adera la zona euro, cu condiţia să nu facă paşi înapoi în anii următori", a precizat premierul.

În plus, spune Voinea, "de facto am aderat deja pe jumătate, pentru că am semnat pactul pentru euro, care devine efectiv din 2013 şi care prespune că ne vom asuma deja o parte a costurilor zonei unice".

Alţi analişti pun însă sub semnul întrebării dacă vom fi capabili să îndeplinim criteriile nominale de aderare care implică atingerea unor ţinte de inflaţie şi de deficit bugetar greu de îndeplinit.

Ce şanse avem să adoptăm euro

Pentru a ne încadra în ţinţa de deficit public ar fi nevoie de reducerea drastică a cheltuielilor publice, într-o perioadă în care avem nevoie de investiţii pentru a ieşi din criză. O ţintă greu de atins este şi inflaţia. Presiunile inflaţioniste au generat anul trecut o creştere de preţuri de peste două ori mai mare faţă de cea anticipată de banca centrală. "Singurul motiv pentru care păstrăm planul de aderare la euro este acela că România nu are, în prezent, un altul. Dar nu noi trebuie să dorim să intrăm în zonă, ci statele membre trebuie să ne primească", a spus analistul economic Ilie Şerbănescu.

În opinia sa, ţintele sunt greu de atins. Or, a remarcat el, după experienţa pe care zona euro a avut-o cu ţări precum Grecia sau Portugalia, orice acceptare a unui nou stat membru se va realiza cu greu. Multe state mai pregătite decât România pentru adoptarea la euro, cum ar fi Cehia şi Polonia, nu se mai gândesc să facă pasul, pentru că "nu mai este o mare scofală".

Liviu Voinea susţine însă că "nu ar fi imposibil să îndeplinim obiectivul de inflaţie şi deficit pentru a putea adopta euro în 2015. Va fi greu de atins însă convergenţa reală, care prespune ca românii să aibă salarii similare celor din zona euro şi o structură a populaţiei ocupate şi a productivităţii similare", spune el.

Potrivit programului de convergenţă, creşterea economică ar urma să fie mai rapidă între 2012 şi 2014 până la niveluri cuprinse între 4-4,7%, scrie Agerpres. Rata inflaţiei ar urma să scadă la 2,5%, în 2014, de la 7,96% în 2010. Deficitul bugetar ar urma să coboare sub 3% din PIB în 2012-2014.