La sfârşitul lunii martie anul trecut, deputaţii Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor (BCS) din Republica Moldova au depus o sesizare la Curtea Constituţională prin care solicitau verificarea constituţionalităţii deciziei de schimbare a denumirii limbii de stat, din moldovenească în română, în toată legislaţia din Republica Moldova, inclusiv în Constituţie.
Limba română rămâne în toată legislaţia Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie, magistraţii respingând astfel o sesizare depusă de către deputaţii socialişti şi comunişti.
Legea prin care, în 2023, s-a stabilit că în actele normative adoptate de Parlament cuvintele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială” și „limba maternă” se substituie cu cuvintele „limba română” este constituțională. O hotărâre în acest sens a fost pronunțată, luni, de către Curtea Constituțională, care a fost sesizată de către un grup de deputați din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor.
Autorii sesizării sunt deputații Zinaida Greceanîi, Vlad Batrîncea și Vladimir Voronin. Potrivit lor, orice revizuire a Constituției, indiferent de motivele invocate și de procedeul utilizat, trebuie să se încadreze în ordinea constituțională existentă și să respecte procedura stabilită în Titlul al VI-lea din Constituție. Ei au mai susținut că legea contestată revizuiește Constituția în perioada stării de urgență fără să fie o lege constituțională, fără să fi fost avizată de Curtea Constituțională și fără să fi fost aprobată prin referendum, potrivit ipn.md.
Limba oficială în Republica Moldova e limba română
Curtea a subliniat că în hotărârea sa din 5 decembrie 2013 a reținut prevalența denumirii „limba română” din Declarația de Independență față de denumirea „limba moldovenească” din articolul 13 din Constituție.
Sursa foto: servicii.gov.md
Ulterior, prin avizul din 31 octombrie 2017 la proiectul de lege pentru modificarea articolului 13 din Constituția Republicii Moldova, Curtea a reținut că inițiativa de modificare a articolului 13 din Constituție nu constituie o inițiativă ordinară de modificare a legii supreme, ci una tehnică, care rezultă din obligativitatea executării hotărârii Curții Constituționale din 5 decembrie 2013. Indiferent de rezultatul examinării acestor amendamente de ordin tehnic, hotărârea Curții Constituționale din 5 decembrie 2013 nu încetează să-și producă efectele juridice, aceasta aplicându-se direct, fără nici o altă condiție de formă.
A urmat hotărârea din 4 iunie 2018 pentru controlul constituționalității unor prevederi referitoare la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova și a articolului 4 alin. (2) din Codul Jurisdicției Constituționale, în care Curtea a utilizat, atunci când a făcut trimitere la articolul 13 din Constituție, denumirea de „limba română”.
Hotărârea este definitivă
În hotărârea sa din 21 ianuarie 2021, Curtea a reținut, în principal, că potrivit articolului 13 alin. (1) din Constituție, în interpretarea hotărârii Curții Constituționale din 5 decembrie 2013, limba de stat a Republicii Moldova este limba română. „Consacrarea constituțională a limbii române ca limbă de stat îi conferă acesteia caracterul de limbă oficială a statului”.
Hotărâre emisă luni este definitivă, nu poate fi supusă vreo unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial.