Liderii europeni se înghesuie să meargă la Beijing pentru a vedea dacă statutul autoproclamat de pacificator global al Chinei este real.
Președintele guvernului spaniol, Pedro Sánchez, se va întâlni vineri cu liderul chinez, Xi Jinping, iar săptămâna viitoare președintele francez, Emmanuel Macron, și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor face același lucru. Rolul Chinei de mediator în destinderea dintre Iran și Arabia Saudită i-a surprins pe mulți în această lună, iar acum există un oarecare interes în testarea abilităților sale mult așteptate de conciliere.
Pedro Sánchez va deveni astfel primul președinte al guvernului spaniol care vizitează China de când Xi și-a început al treilea mandat de cinci ani. Președintele spaniol va participa și la Forumul Boao pentru Asia, în provincia chineză Hainan. El este, de asemenea, primul lider al UE care s-a întâlnit cu liderul chinez de la întâlnirea acestuia din urmă cu Vladimir Putin la Moscova. în urmă cu două săptămâni.
"China este un actor global, așa că, evident, trebuie să-i ascultăm vocea pentru a vedea dacă împreună putem pune capăt acestui război, iar Ucraina își poate recupera integritatea teritorială", a declarat Sánchez la o conferință de presă la Bruxelles, după o întâlnire a Consiliului European.
La rândul său, șeful diplomației europene, Josep Borrell, se va deplasa la Beijing în drum spre summitul G7 al miniștrilor de Externe, care va avea loc în Japonia pe 16 aprilie, pentru a purta un "dialog strategic" cu ministrul Afacerilor Externe, Gang Qin, scrie larazon.es.
Războiul din Ucraina
Fiecare dintre ei va încerca să convingă China să nu aprovizioneze Rusia cu arme, pe fondul temerilor europene că acest lucru ar putea contribui la declanșarea celui de-al Treilea Război Mondial. Capitalele vest-europene sunt convinse că intervenția militară a Chinei ar putea înclina balanța permanent în favoarea Moscovei, declanșând totodată un conflict mai larg care implică NATO și Statele Unite.
Potrivit diplomaților și experților, în această misiune europenii vor încerca să evalueze dacă China este serioasă în a ajuta la eforturile de pace din Ucraina. O serie de lideri au profitat de un summit de la Bruxelles pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la sprijinul ostentativ al Chinei pentru Vladimir Putin, avertizând că nu pot sta cu braele încrucişate, în timp ce cei doi cimentează o alianță care amenință să ducă la o deteriorare a situației internaționale.
Unii oficiali din culise sunt sceptici că China ar putea media, în timp ce se îndoiesc de neutralitatea sa. De fapt, Von der Leyen și Borrell au respins direct un document pro-pace publicat de Ministerul chinez al Afacerilor Externe ca fiind pro-rus. În februarie, Beijingul a lansat un raport în 12 puncte intitulat "Poziția Chinei cu privire la soluționarea politică a crizei din Ucraina", în care solicita încetarea ostilităților și reluarea discuțiilor de pace, încetarea sancțiunilor unilaterale și abandonarea mentalității Războiului Rece.
Dar limbajul s-a îmblânzit la Bruxelles în ultimele săptămâni. Diplomații vorbesc acum despre proiect ca fiind "defectuos" și nu o "pierdere de timp". Ei subliniază faptul că Ucraina nu l-a respins în totalitate și că există o oarecare suprapunere cu viziunea Kievului de a pune capăt conflictului. După călătoria sa de stat la Moscova, săptămâna trecută, unii așteaptă să vadă dacă Xi va vorbi acum cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski.
Refuzul Chinei de a condamna invazia Rusiei în Ucraina
Consecință a controversei privind baloanele de supraveghere chineze și "aniversarea" invadării Ucrainei de către Rusia, în special, a pus multe capitale europene într-un blocaj în relațiile lor cu Beijingul. Refuzul continuu al Chinei de a condamna invazia și afirmaţiile (încă neîntemeiate) ale secretarului de stat american Antony Blinken că Beijingul ar putea oferi Rusiei "ajutor letal” sub formă de arme și muniție, au făcut ca mai multe capitale europene, precum Parisul iar Berlinul, care au dorit să reia relațiile economice și diplomatice cu China, sunt nevoite să facă adevărate jonglerii.
Dar a doua cea mai mare economie a lumii a început deja o abordare pentru consolidarea legăturilor. La sfârșitul lunii februarie, Wang Yi, directorul Biroului Comisiei pentru Afaceri Externe, a efectuat o vizită oficială în patru țări europene. Mai întâi a călătorit în Germania, unde a vorbit la Conferința de securitate de la München. Mai târziu s-a dus în Franța, Italia și Ungaria.
Perspectivele diferite asupra relațiilor cu China și lipsa de unitate dintre statele membre, instituțiile UE și alte părți interesate împiedică crearea unei strategii coerente. Unii doresc să se concentreze pe relațiile economice, în timp ce alții doresc să acorde prioritate problemelor politice, de securitate sau ale drepturilor omului.
Din punct de vedere economic, unii consideră că ar trebui să se concentreze atenția asupra "eliminării riscurilor" în lanțurile de aprovizionare europene, care sunt excesiv de dependente de gigantul asiatic. Alții urmăreau cu nerăbdare redeschiderea economiei chineze și credeau că exportatorii lor interni ar trebui să primească o bucată din tort.
Tensiunile dintre Beijing și Occident cu privire la securitate și comerț par să crească. În ultimele săptămâni, mai multe guverne europene au impus restricții companiei chineze de social media TikTok, pe fondul îngrijorărilor că dominația tehnologică a Beijingului prezintă un risc pentru securitatea occidentală. În același timp, guvernele UE elaborează planuri pentru a-și limita dependența de a doua cea mai mare economie a lumii pe materii prime critice, cum ar fi litiul pentru bateriile de mașini electrice. (Rador)