Libia: alegeri libere, după 43 de ani

Scrutinul îi găseşte pe libieni într-o confuzie politică totală şi într-un context de securitate tensionat.

Aproape trei milioane de alegători sunt aşteptaţi astăzi la urne pentru a alege membrii Parlamentului de la Tripoli, primul scrutin liber în Libia după mai bine de patru decenii sub regimul lui Muammar Gaddafi. Mulţi libieni sunt însă confuzi în privinţa opţiunii politice şi ameţiţi de sumedenia de afişe electorale, sloganuri şi spoturi televizate sau radiofonice. Majoritatea partidelor politice s-au format în ultimele luni iar campania electorală a ţinut doar două săptămâni astfel încât o bună parte a electoratului ştie foarte puţin despre candidaţii la fotoliul de parlamentar.

Multe voci susţin că alegerile au fost organizate prea devreme, deşi au trecut opt luni de la înlăturarea lui Gaddafi. Mai întâi autorităţile ar fi trebuit să se preopcupe de dezarmarea miliţiilor care au luptat anul trecut împotriva fostei dictaturi, să securizeze graniţele şi să permită cetăţenilor să se familiarizeze în timp cu cei 3.700 de candidaţi propuşi de cele peste 140 de partide. "Să educi oamenii într-un timp atât de scurt este o misiune imposibilă. Vorbim aici de cetăţeni care nu au avut de-a face cu alegeri libere în ultima jumătate de veac", a avertizat Imad Alsayh, vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale.

La început de drum

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Atac israelian în Iran. Explozii puternice în Iran, Irak și Siria

Scrutinul de astăzi este însă crucial pentru evoluţia democratică a ţării nord-africane, subliniază ziarul american Washington Post. Odată aleşi cei 300 de deputaţi, ei vor numi apoi un guvern interimar şi vor desemna un comitet de 60 de experţi care vor redacta noua lege fundamentală a ţării, supusă în final unui referendum. Alege­rile se des­făşoa­ră într-un climat tensionat. Provinciile sunt parţial controlate de miliţiile înarmate, unele cerând o autonomie sporită pentru aceste regiuni, traficul cu armament se desfăşoară nestingherit la graniţă, în timp ce grupările islamiste, revenite în forţă după căderea lui Gaddafi, organizează atentate împotriva diplomaţilor occidentali. Recent, la Beghazi, oraşul de unde a pronit insurgenţa anti-Gadda­fi, mulţimea a luat cu asalt bi­­roul comisiei electorale, nemulţumită de numărul prea mic de locuri alocat regiunii din estul ţării. Peste 3700 de candidaţi, reprezentând 142 de partide, îşi dispută cele 200 de locuri în Parlament