La ședința Biroului Executiv a liberalilor, care a avut loc la sfârșitul săptămânii în Sibiu, la care a participat și președintele Klaus Iohannis, tema principală de discuție a fost agenda electorală a anului viitor. Fie că s-a discutat despre alegerile prezidențiale sau stabilirea listelor pentru alegerile europarlamentare, atmosfera a fost tensionată. Taberele sunt clar stabilite: la sosire, Vasile Blaga l-a ignorat total pe Ludovic Orban, care se întreținea prietenos cu Raluca Turcan.

La ultima întrunire a liberalilor, în 4 august, s-a stabilit clar că termenul până la care se vor ști candidații pentru Parlamentul European este 1 octombrie. Acum, liderul PNL a dat un răspuns evaziv când a fost întrebat dacă procedura se va finaliza până la sfârșitul anului. „Este posibil”, a afirmat scurt și tăios Ludovic Orban. El a adăugat că urmează să se facă sondaje care să măsoare potențialii candidați, atât la nivel național, cât și la nivel județean.

„Nu vom face doar un sondaj naţional, ci vom face un sondaj pentru fiecare judeţ. Conform hotărârii Consiliului Naţional, înscrierile în cursa pentru europarlamentare se vor face până în data de 1 octombrie. Ulterior, vom aplica toate procedurile din hotărârea de Consiliu Naţional şi în momentul în care vom avea toate criteriile care stau la baza desemnării lor vom lua o decizie”, a spus Ludovic Orban.

Avantajații din PNL la europarlamentare

PNL negociază asiduu lista pentru candidații la Parlamentul European, de anul viitor, din mai. Conform surselor liberale ale EVZ, în sondaje PNL abia reușește să obțină aproximativ 20 la sută, ceea ce în locuri eligibile ar însemna ca 6 liberali să fie trimiși la Bruxelles.

Avantajați în cursa internă pentru Parlamentul European sunt aleșii locali deoarece, dacă au notorietate, sunt cei care în localitățile lor puteau impulsiona votul în favoarea PNL. „Dacă va dori să candideze un primar sau un preşedinte de Consiliu Judeţean, va fi avantajat probabil de criteriile pe care le utilizăm pentru stabilirea listei de candidaţi”, a afirmat Orban.

 

Jocuri politice

Deși rivali în partid, Ludovic Orban și liderul PNL București, Cristian Bușoi, „au bătut palma” și au ajuns la „o înțelegere pentru buna funcționare a partidului”. Șeful liberalilor i-a promis lui Bușoi un nou loc eligibil la europarlamentare, în timp ce liderul filialei liberale din Capitală a acceptat să renunțe la funcția de conducere în favoarea lui Ciprian Ciucu, consilier în Consiliul General al PMB, pe care Orban îl pregătește să candideze la Primăria București.

 

Variantă de lucru

Liberalii mizează pe o variantă de lucru pentru europarlamentare în care sunt vechiculați următorii: Ludovic Orban, cap de listă, europarlamentarul trecut recent de la PMP la PNL, Siegfried Mureșan, fostul ministru delegat pentru consultare publică şi dialog social în Guvernul Cioloș, Violeta Alexandru, precum și purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă.

Europarlamentarii Cristian Bușoi, Marian-Jean Marinescu și Daniel Buda se regăsesc și în varianta de lucru pentru noua listă. Gheorghe Falcă, primarul din Arad și Mircea Hava, primarul din Alba Iulia, se numeră printre favoriți.

Theodor Stolojan, Traian Ungureanu, Mihai Țurcanu și Adina Vălean, actuali europarlamentari, nu mai sunt în jocuri de această dată. Potrivit unor surse, o mare parte dintre liberali vor să-l impună pe Crin Antonescu pe un loc eligibil deoarece ar putea contribui decisiv la scorul alegerilor.

 

Criticile Asociației Magistraților

Asociația Magistraților din România atrage atenția asupra faptului că, în tot acest timp de când se dezbate problema protocoalelor, a obligațiilor asumate de parchete și a consecințelor concrete pentru actul de justiție, conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție n-a găsit de cuviință să sufle o vorbă despre existența acestora, înaintea SRI.

„Aceeași este situația și în cazul procotolului secret semnat în decembrie 2016. Mai mult, nu ni s-a adus la cunoștință niciun act (de bunăcredință) din partea Parchetului privind denunțarea acestui protocol sau explicarea concretă, punct cu punct și articol cu articol, în cazul protocoalelor deja declasificate, a modalității efective de implicare a parchetelor în «cooperarea» cu SRI, în dosarele penale, se mai arată într-un comunicat de presă al AMR remis redacției.

 

Ce obiect avea protocolul secret?

„Pe lângă protocol secret a fost semnat și unul nesecret. Am înțeles, din protocolul nesecret publicat în mass-media, că acesta privea «cooperarea» între SRI și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru stabilirea condițiilor „concrete” de acces la sistemele tehnice. Dar protocolul secret ce obiect avea? Ce fel de „cooperare” presupunea și ce obligații și-a asumat PÎCCJ, liber consimțite? Că doar n-o fi fost tot despre sisteme tehnice, adică despre: „utilizarea aplicatiilor informatice de interceptare specifice„”, „managementul țintelor și al mandatelor de supraveghere tehnică”, „managementul utilizatorilor din cadrul structurii conectați la sistem”, „direcționarea semnalului interceptat și/sau recepționarea acestuia către/de catre structuri stabilite de Ministerul Public”, „exportul produselor interceptate prin intermediul aplicațiilor informatice specifice„”, se mai arată în comunicat.