Moneda naţională a scăzut în ultimele trei zile cu 5%, până la cel mai mic nivel din ultimii patru ani.

Leul a înregistrat ieri o depreciere puternică în raport cu euro. Banca Naţională a României (BNR) a publicat o rată de referinţă în creştere cu 11,17 bani, la 3,8720 lei/euro, reprezentând nivelul maxim al ultimilor trei ani şi zece luni.

BNR a publicat un curs de referinţă superior celui de vineri pe 7 ianuarie 2005, când rata calculată s-a situat la 3,883 lei/euro. Pe piaţa interbancară, cursul de schimb a urcat aproape de nivelul de 3,92 lei/euro. Principalele cauze ale deprecierii leului sunt „pomenile electorale“ ale politicienilor şi criza financiară externă.

„Acel parlament şi guvernanţii sunt de vină pentru nesăbuinţa cu care cheltuiesc banii publici în pomeni electorale. Deciziile politice din ultima perioadă au influenţat decisiv cursul. Cum zic francezii, clasa politică a pierdut pedalele de la bicicletă, cu efecte asupra performanţelor economice“, ne-a declarat economistul Daniel Dăianu. Şi alţi analişti îi împărtăşesc părerea.

„Măsurile luate de guvern sunt un factor de neîncredere şi sigur că asta se reflectă şi în leu. Dar un leu depreciat înseamnă o inflaţie mai mare, şi o inflaţie mai mare ajută în acest moment guvernul să poată da bani mai mulţi în diverse domenii. Acesta este însă un obiectiv contrar celui stabilit de BNR, de inflaţie mică“, a explicat acest paradox Liviu Voinea, pentru EVZ Online. Am putea plăti 4,2 lei pentru un euro

Specialiştii de la banca ING spun însă cam unde ar putea ajunge cursul dacă banca centrală nu intervine în piaţă. „Cursul de schimb leu/euro şi-ar putea continua ascensiunea şi să depăşească pragul de 4 lei/euro, dacă Banca Naţională a României nu va interveni pe piaţa valutară prin cumpărare de lei“, a declarat Nicolae Alexandru Chidesciuc, economist-şef la ING România.

Estimările analiştilor băncii arată că putem asista la o depreciere şi mai mare, în contextul mişcării pieţelor regionale, de până la cel mult 4,2 lei/euro. Pe de altă parte, scenariul de bază al ING indică un nivel de 3,75 lei/euro la finalul anului.

Totuşi, deprecierea monedei naţionale are şi efecte pozitive asupra economiei.

Alexandru Chidesciuc susţine că, în condiţiile actuale, ajustarea deficitului de cont curent poate fi realizată doar printr-o depreciere a leului sau printr-o scădere semnificativă a consumului. Efecte în buzunarul populaţiei

„Se vor scumpi foarte multe, mai ales produsele de import“, crede Daniel Dăianu. Preţurile vor creşte semnificativ la unele produse şi din cauza accizelor care sunt exprimate în euro. Însă cei mai afectaţi vor fi cei care au contractat credite în valută şi au venituri în lei.

Cei care au contractat în vara anului trecut, spre exemplu, un credit în valoare de 10.000 de euro atunci cursul era undeva în jurul pragului de 3,2 lei/euro, la o rată aproximativă lunară de 180 de euro, plăteau circa 580 de lei. Acum, când moneda europeană a ajuns la nivelul de 3,85 lei, vor plăti o rată mai mare cu peste 120 de lei, respectiv circa 690 de lei.

Moneda naţională a fost în ultima vreme principala armă cu care BNR a luptat împotriva inflaţiei. Analiştii mai spun că în situaţia în care leul se menţine la aceste niveluri înalte vom rata ţintele de inflaţie. Dăianu susţine că deprecierea continuă a leului ar putea determina banca centrală să majoreze din nou dobânda de politică monetară. Acelaşi lucru îl crede şi analistul-şef al ING, Alexandru Chidesciuc.

Mecanismul este următorul: cu cât dobânda BNR este mai mare, cu atât devine mai greu pentru oameni şi companii să se împrumute la bănci, ceea ce înseamnă o reducere a masei monetare în piaţă, tradusă în aprecierea leului.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis luna trecută să menţină dobânda de politică monetară la 10,25%. AVERTISMENT

Economia ar putea „cădea“

ING a avertizat ieri că România riscă o aterizare dură a economiei, care s-ar putea traduce în creşteri economice actuale de numai 1%-2% sau chiar în perioade de recesiune.Chidesciuc a explicat că avansul economic record din acest an a fost determinat de creşterea rapidă a consumului, dar şi a investiţiilor. În opinia sa, încetinirea creşterii economice va fi determinată tocmai de sectoarele orientate pe activităţi destinate consumului.